Ședinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocată de președintele Klaus Iohannis, a avut loc astăzi, 25 octombrie. Premierul Nicolae Ciucă a participat în dublă calitate - cea de premier și cea de ministru interimar al Apărării.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au aprobat, în şedinţa de marţi, actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat.

„A fost discutată în cadrul CSAT implementarea sancţiunilor internaţionale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federaţiei Ruse şi a Republicii Belarus. În contextul agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, au fost adoptate, până în prezent, 8 pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei.

Acestea cuprind sancţiuni ţintite împotriva a 1.236 de persoane şi 115 entităţi, precum şi măsuri sectoriale în domeniile financiar-bancar, energie, transporturi, apărare, materii prime şi alte bunuri relevante”, se arată în comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială.

Programul „Armata 2040” urmăreşte dezvoltarea unor capabilităţi militare naţionale

Conform sursei citate, un alt punct pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului l-a constituit analiza măsurilor privind modernizarea Armatei României.

Astfel, programul „Armata 2040” urmăreşte dezvoltarea unor capabilităţi militare naţionale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligaţiei constituţionale de apărare a integrităţii teritoriale a României.

„În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forţe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaţilor, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul naţional sau pentru sprijinirea aliaţilor noştri, auto-sustenabile şi cu mijloace de protecţie multidimensională, cu un sistem de comandă şi control flexibil şi eficient”, mai indică sursa menţionată.

În acest sens, membrii Consiliului au aprobat actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat, conchide comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Contracararea potențialelor amenințări în regiunea Mării Negre

De asemenea, au fost analizate propunerile de contracarare a potențialelor amenințări, astfel încât să fie menținută pacea în regiunea Mării Negre și să fie evitată extinderea conflictului.

Aceste propuneri vizează, în principal, implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forțelor armate, creșterea numărului exercițiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre, precum și valorificarea oportunităților în domeniul economic și al interconectivității din regiunea extinsă a Mării Negre.

Membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței l-a reprezentat evaluarea oportunităților de conectivitate din regiune în sectorul energetic și în cel al transporturilor.

Îmbunătățirea rezilienței energetice a României

În acest sens, membrii Consiliului au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât populația să fie protejată și să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică și cu gaze naturale, în condițiile unor prețuri care să nu-i împovăreze pe cetățeni.

Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul ședinței de astăzi.