Odata ce ai intrat in valtoare e greu sa mai iesi.

Din ce in ce mai multi tineri sunt afectati de sindromul „burn-out” (epuizat complet) de dragul carieriei si al unui statut social inalt, spun specialistii. Totul incepe cu perioadele de neliniste si stres, cu incercarea de a rezolva cat mai multe sarcini, proiecte in acelasi timp.

Hormonii stresului dau organismul peste cap

Organismul reactioneaza: intra in stare de alerta, descarca hormoni de stres, cortizol si adrenalina, iar omul pierde masura, nu se mai poate relaxa, incepe sa aiba insomnii sau sa nu mai doarma profund. Cercul vicios nu se inchide aici. Cand constientizeaza toate aceste schimbari, majoritatea persoanelor incep sa se streseze si mai rau pentru ca le scade randamentul. In loc sa se relaxeze, isi pun in joc ultimele resurse pentru a rezista pana la capat. 

„Cand randamentul incepe sa scada, initial apare tentatia de a compensa lipsa de energie prin consumul unor excitante”, explica medicul Radu Braga, specialist in neurostiinte la Facultatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti.

Cafeaua, tigarile, dulciurile ori alte stimulente vor inlocui pentru moment mancarea, dar, in timp, vor epuiza organismul si mai tare. „Sangele se va umple de glucide si lipide, care se vor depune pe vasele de sange, tensiunea va creste, valvele inimii vor avea de suferit”, mai spune medicul Radu Braga.

Nutritionistii explica si ei ca toate aceste stimulente nu fac altceva decat sa rezolve situatia pe moment. „Cu timpul vor inhiba apetitul si va aparea lipsa poftei de mancare”, explica nutritionistul Alina Jiletcovici.

Celulele nervoase, primele afectate

Treptat, dorinta de a manca va disparea total, nefiind excluse tulburarile hormonale. Dupa un an in care organismul va functiona astfel, toate functiile organismului vor incepe sa scada, iar primul care va ceda va fi organul cel mai slab. „De obicei, primele afectate sunt celulele nervoase, dar si rinichii, inima ori muschii au de suferit de pe urma infometarii.

In lipsa alimentarii, toate celulele o vor lua razna si nu-si vor mai indeplini functiile”, mai spune nutritionistul Alina Jiletcovici. In cele mai severe cazuri de malnutritie dispar cu totul enzimele care ar putea sa digere mancarea, iar omul isi revine numai dupa ce este alimentat treptat. Pe fondul stresului si alimentarii incorecte, nu este exclusa nici anorexia nervoasa ori aparitia ulcerului.

Ulcerele pe fond nervos nu mai sunt o raritate

„Asa-numitele ulcere de stres nu mai sunt o noutate. Din cauza schimbarilor hormonale care au loc in organism, se mareste secretia de acid clorhidric, care incepe „sa roada stomacul”, explica gastroenterologul Oliviu Pascu, de la „Universitatea de Medicina si Farmacie” din Cluj.

Hormonii stresului modifica inclusiv ritmul batailor inimii. Ele vor deveni mai rapide, sangele va circula mai repede, tensiunea arteriala va creste.

„Sistemul nervos va ordona vaselor de sange din periferie, pe care le controleaza, sa se contracte. Prin contractie presiunea sangelui va creste. Daca textura vaselor de sange este proasta, dupa un episod de stres intens poate sa aiba loc inclusiv un infarct sau un accident vascular cerebral”, explica medicul internist Doru Cristian Gavrila de la Societatea Romana de Medicina Interna.

In stil asiatic

Paturi la munca pentru eficienta

Obsedate de eficientizarea procesului de munca, dar si de eventuale neplaceri cauzate de decesul unor angajati prea constiinciosi, companiile asiatice au decis sa creeze reguli mai stricte privind programul de lucru, dar si camere speciale de somn pentru salariati. In noiembrie anul trecut, un birou de servicii publice din Thailanda a creat o camera speciala, unde salariatii pot dormi cu capul pe masa.

Masurile pentru eficientizarea odihnei la locul de munca sunt o preocupare constanta in tarile asiatice, in special in Japonia, unde sindromul mortii din cauza muncii excesive - karoshi - este semnalat de peste 30 de ani.

Japonezii, decimati de karoshi

Japonia inregistreaza anual intre 20 si 60 de decese cauzate de epuizarea la locul de munca, in care Ministerul Muncii acorda compensatii. Unele sondaje arata insa ca, din cele 35.000 de decese anuale cauzate de boli cardiovasculare in randul persoanelor intre 20 si 58 de ani, cel putin o treime au la baza epuizarea la locul de munca.

Potrivit unor analisti, karoshi ar putea face parte dintr-o noua categorie de tulburari ocupationale numite „bolile rationalizarii”. Managerii niponi se concentreaza asupra reducerii costurilor de mana de lucru, prin eliminarea a ceea ce ei numesc „risipa”: timpii morti din procesul de productie, amanarile, weekendurile, sarbatorile legale, vacantele, timpul pentru odihna, pauzele de munca, pauzele de mers la toaleta sau, in cele mai excesive cazuri, scurtele pauze de stergere a transpiratiei de pe frunte.

Orar dictat de buget

Boomul economic a dus la inventarea turelor de noapte, a prelungirii programului de lucru, a muncii in timpul sarbatorilor legale si a muncii voluntare neplatite. Atat managerii, cat si angajatii necalificati au ajuns sa aiba sarcini pentru acasa, asa-numitele „furoshiki zangyou”, in lipsa carora bugetul de familie ar fi substantial redus.

In Japonia, numarul angajatilor de sex masculin care muncesc mai mult de 3.120 de ore pe an, adica peste 60 de ore pe saptamana, a crescut de la 3 milioane, in 1975, la circa 7 milioane, in 1988.