Românii sunt tot mai bolnavi, a crescut puterea de cumpărare şi au intrat pe piaţă produse mai bune.
Consumăm cu aproape 30% mai multe medicamente decât acum cinci ani, aceasta fiind una dintre cele mai spectaculoase creşteri din Europa. De ce? Pe de-o parte pentru că românii au acces la produse mai bune, pe de altă parte pentru că sunt tot mai bolnavi, populaţ ia fiind îmbătrânită. Farmaciştii independenţi vorbesc însă şi despre un consum „forţat“, dirijat de lanţurile de farmacii, care au de îndeplinit „targeturi de vânzare“. Acestea au în spate producători şi distribuitori de medicamente al căror profit este crescut în urma adaosurilor comerciale pe care le practică. Medicamentele fără reţetă se vând ca pâinea caldă Rata medie anuală de creştere a consumului de medicamente a fost de 28,4%, pornind de la 734 de milioane de euro în 2003 şi ajungând la 1.745 de miliarde de euro în perioada 2006-iulie 2007, arată un studiu prezentat la Congresul farmaciştilor „Pharma 2007“. „Este o creştere inimaginabilă chiar şi pentru ţările occidentale, numai că noi trebuie să ţinem cont că nivelul de la care am plecat a fost redus“, ne-a declarat Marian Pană, manager în cadrul grupului Cegedim. Una dintre pieţele care s-au dezvoltat spectaculos în ultimii ani este cea a medicamentelor prescrise fără reţetă, aşa numitele OTC-uri.
„Până să ajungă în spital, oamenii au început să apeleze la medicul de familie şi la farmacist. Apoi, merg în laboratoare să-şi facă analizele şi, în cele din urmă, ajung la spital“, a completat Marian Pană. Acelaşi studiu prezentat la Congresul Farmaciştilor arată că rata de creştere a consumului de medicamente la farmaciile cu circuit deschis a fost de 34%, crescând de la 69,7% la 82%, în timp ce la farmaciile de spital a fost de 13,1%, scăzând de la 30,3 la 18,9%. Accesul la produse mai bune a crescut Tendinţa de creştere a consumului de medicamente se înregistrează în majoritatea ţărilor europene, apreciază specialiştii. „Este normal să crească consumul de medicamente atât timp cât populaţ ia are acces la medicamente mai bune. La noi însă, oamenii nu sunt liberi să-şi cumpere medicamentele din ce farmacie îşi doresc. Unele medicamente scumpe, cum sunt antidiabeticele orale, citostaticele sau medicamentele post-transplant se găsesc doar în farmaciile care au în spate furnizori şi depozite de medicamente“, spune Aurora Toma, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România. De profesie farmacist, Aurora Toma spune că se confruntă cu o populaţie tot mai bolnavă, aspect uşor de observat după milioanele de reţete pentru boli cronice care intră în farmacii. Medicamentele cel mai bine vândute sunt cele prescrise pentru bolile cardiovasculare, infecţioase şi cele ale sistemului nervos central.
„Patologia occidentală se face simţită şi la noi. Românul este mai stresat la serviciu şi are numeroase probleme în trafic“, apreciază Marian Pană. „Oamenii vor să se trateze mai bine“
Printre motivele care au dus la creşterea pieţei farmaceutice din România se numără şi creşterea puterii de cumpărare, dar şi a fondurilor din sănătate. „Aşa cum a crescut consumul de pastă de dinţi şi de cosmetice, tot aşa a crescut şi cel de medicamente pentru că oamenii vor să se trateze mai bine“, explică medicul Vlad Vintilă, cardiolog la Spitalul Universitar din Bucureşti. „În plus, şi fondurile pentru medicamentele compensate şi gratuite au crescut de la an la an“, adaugă Marian Pană, directorul Cegedim. Dacă, în 1998, fondurile CNAS erau de 1.838 de milioane de lei, acum sunt de peste 11.900 de milioane de lei. TENDINŢE Medicii de familie prescriu mai multe reţete, medicamentele sunt mai accesibile Printre măsurile care au contribuit la creşterea consumului de medicamente a fost şi introducerea antidiabeticelor orale în farmaciile cu circuit deschis. „Mulţi bolnavi nu veneau la spital pentru că se aflau la 120 de kilometri depărtare de primul centru unde se distribuiau aceste medicamente. De multe ori, produsele nu erau în stoc, bolnavii nu urmau tratamentele şi atunci făceau complicaţ ii oculare sau renale“, explică Marian Pană, manager în cadrul Cegedim. În plus, a crescut numărul de reţete pe care le prescriu medicii de familie. „Acum câţiva ani rareori se întâmpla ca medicii de familie să prescrie, de exemplu, medicamente anticolesterol. Pentru că au căpătat o libertate mai mare, iniţiază singuri tratamentele, fără a mai trimite pacienţii direct la specialist“, apreciază cardiologul Vlad Vintilă, de la Spitalul Universitar din Bucureşti.
Recomandările noastre
