Sfaturile juridice oferite de ChatGPT, sub lupa avocaților. Ce riscuri implică folosirea AI

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Utilizarea inteligenței artificiale pentru redactarea documentelor și obținerea unor răspunsuri la întrebări juridice a devenit unul dintre punctele controversate ale proiectului de modificare a Legii avocaturii. În timp ce unii se tem că noile prevederi ar putea limita accesul publicului la instrumente precum ChatGPT, reprezentanții profesiei de avocat susțin că trebuie făcută o distincție între informarea juridică generală și consultanța adaptată unei situații concrete.

Subiectul a fost abordat de Radu Preda și Silvana Racoviceanu în podcastul „Picătura de Business”. Cei doi au discutat despre riscurile răspunsurilor eronate generate de inteligența artificială, răspunderea pentru eventualele prejudicii și dificultatea de a reglementa utilizarea acestor instrumente.

Silvana Racoviceanu face distincția între informare și consultanță juridică

Silvana Racoviceanu a susținut că inteligența artificială poate fi utilă pentru informarea generală, dar că situațiile juridice concrete necesită o analiză atentă a documentelor și a circumstanțelor fiecărui caz.

„Diferența dintre informare și consultanță este următoarea. Întrebi ce înseamnă divorțul, ce înseamnă desfacerea căsătoriei sau ce înseamnă un contract de leasing și ți se spune în mod generic ce înseamnă el”, a explicat avocata.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

Aceasta a arătat că lucrurile se schimbă atunci când o persoană prezintă detalii despre propria situație și solicită o soluție concretă, care poate avea consecințe juridice importante.

În opinia sa, unul dintre riscuri este că sistemele de inteligență artificială pot furniza informații greșite sau pot inventa argumente și hotărâri judecătorești. Dacă utilizatorul se bazează pe asemenea răspunsuri și pierde un termen procedural ori formulează o cerere neîntemeiată, consecințele pot fi semnificative.

„Dacă, spre exemplu, dă un tratament medical incorect și omul face o alergie, un șoc anafilactic și moare sau dă un tratament juridic la fel de incorect și omul pierde un termen imperativ în care își mai poate proteja un drept, cine răspunde? Răspunde AI? Pe cine tragi la răspundere?”, a întrebat Silvana Racoviceanu.

Avocata a subliniat că profesia are reguli privind răspunderea disciplinară și patrimonială, precum și obligația de a deține o asigurare profesională. În schimb, utilizatorii nu beneficiază automat de aceleași garanții atunci când se bazează pe răspunsurile unui instrument de inteligență artificială.

Radu Preda a pus sub semnul întrebării posibilitatea de a limita AI-ul

Moderatorul a atras atenția că utilizarea inteligenței artificiale s-a extins deja și că interzicerea unor funcții ar putea fi dificil de aplicat în practică.

Radu Preda a argumentat că, inclusiv în domeniul juridic, oamenii au început să folosească aceste sisteme pentru a înțelege documente, a căuta informații și a identifica posibile căi de acțiune.

„Noi trebuie să ne obișnuim cu ideea că această inteligență artificială a pătruns deja între noi, că noi în niciun caz nu vom putea să oprim extinderea”, a afirmat moderatorul.

Acesta a ridicat și problema diferențelor de reglementare dintre state, întrebând dacă restricțiile introduse într-o anumită jurisdicție ar putea limita în mod real accesul la asemenea instrumente.

Silvana Racoviceanu a respins ideea că proiectul ar urmări eliminarea inteligenței artificiale din activitatea juridică. Ea a susținut că obiectivul ar trebui să fie stabilirea unor limite clare între informarea generală și oferirea de soluții juridice personalizate.

„Nu este o interdicție generală a inteligenței artificiale”, a afirmat avocata în timpul discuției.

Aceasta a adăugat că instrumentele AI pot fi utile profesioniștilor din domeniul juridic, inclusiv pentru cercetare, însă utilizarea lor trebuie să țină cont de limitele tehnologiei și de necesitatea verificării informațiilor furnizate.

Erorile generate de inteligența artificială pot avea consecințe juridice

În timpul podcastului, Silvana Racoviceanu a povestit despre cazuri în care clienții au folosit răspunsuri generate de AI pentru a contesta sfaturile primite de la avocați. Potrivit acesteia, unele dintre recomandările oferite de instrumente nu ar fi ținut cont de particularitățile dosarelor sau de faptul că anumite pretenții fuseseră deja analizate.

Avocata a descris și situații în care inteligența artificială ar fi generat referințe juridice inexistente, pe care unii profesioniști le-ar fi folosit ulterior în documente depuse în instanță.

Astfel de exemple au fost invocate pentru a sublinia importanța verificării surselor și a informațiilor juridice, mai ales atunci când acestea sunt utilizate în proceduri oficiale.

Radu Preda a admis că erorile pot apărea, dar a susținut că societatea trebuie să se adapteze dezvoltării tehnologice, în loc să pornească de la ideea că utilizarea acestor instrumente poate fi oprită.

Discuția a evidențiat, astfel, două preocupări diferite: protejarea persoanelor de informațiile juridice eronate și păstrarea accesului la instrumente digitale care pot simplifica documentarea și înțelegerea unor probleme de drept.

Modificarea Legii avocaturii ar putea delimita mai clar serviciile juridice

Potrivit Silvanei Racoviceanu, proiectul urmărește inclusiv să definească mai clar diferența dintre informarea juridică și consultanța juridică, fără să excludă utilizarea tehnologiei.

„Nu e nimeni iresponsabil să considere că poate să ducă la interdicția unui motor de inteligență artificială pentru că afectează o profesie sau alta. Nu în acești termeni se pune problema”, a declarat avocata.

Aceasta a susținut că utilizatorii trebuie să înțeleagă limitele răspunsurilor generate automat și să știe când este necesară intervenția unui specialist.

La rândul său, Radu Preda a atras atenția asupra nevoii ca eventualele restricții să fie justificate și proporționale. El a subliniat că o reglementare trebuie să țină cont atât de obiectivele de protecție a publicului, cât și de realitățile tehnologice.