De ce a scăzut economia neagră din România

Economia neagră din România a scăzut de la 35% din Produsul Intern Brut (PIB), în 2009 până la 25-27% în prezent, potrivit şefului SRI, George Cristian Maior. Analistul economic Aurelian Dochia spune că cifrele sunt credibile, în condiţiile în care Fiscul a avut acţiuni susţinute şi rezultate bune în reducerea evaziunii fiscale în vămi şi în domeniul TVA.

"Într-o evaluare a noastră (...) ca o medie - în anul 2009 era de 35% din PIB, cu un prejudiciu estimat de noi în PIB de 80 de miliarde de lei, s-a diminuat acest procent către 25-27%, conform evaluărilor Serviciului şi datorită acestor acţiuni, şi datorită acestor măsuri care s-au luat în ultimele luni, şi datorită unor, poate, informări mai pertinente şi unor decizii mai stricte pe linia anumitor instituţii", a declarat Maior, ieri, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de PRO TV.

Directorul SRI a precizat că cele mai mari sectoare care generează bani negri sunt agricultura, cu aproximativ 60% din economia subterană, construcţiile, produsele accizate, turismul.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că, din 2009 până în prezent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a luat măsuri mai drastice de luptă împotriva evaziunii fiscale în special din vămi şi pe partea de TVA.

Sărbători cu o vreme nestatornică. Prognoza meteo, actualizată

Candidatul care va câștiga alegerile prezidențiale

"Întărirea controalelor şi aplicarea de sancţiuni fac credibilă ideea că economia neagră s-a redus în această perioadă", a spus analistul economic, pentru EVZ.

Unde se ascunde economia subterană El a precizat că, în perioada următoare, va ieşi la suprafaţă o parte din evaziunea de pe piaţa muncii, în condiţiile înăspririi pedepselor pentru munca la negru, prevăzute în noul Cod al Muncii.

Potrivit datelor publicate anul trecut de Garda Financiară, cea mai mare evaziune fiscală are loc în achiziţiile intracomunitare, importul, producţia şi vânzarea petrolului şi a carburanţilor şi ţigările ilegale.

Alături de acestea, se află în vizor şi alte domenii precum comerţul cu cereale şi produse de panificaţie, jocurile de noroc, alimentaţia publică şi comercializarea băuturilor alcoolice.