Sub presiunea unui buget sărăcit de criză şi a nevoii de a plăti pensiile şi salariile, Guvernul României s-a îndatorat tot mai mult pe parcursul anului trecut. Împrumuturile de la FMI, Comisia Europeană şi de la băncile de pe piaţa locală, în mare parte pe termen scurt, ne-au dublat datoria publică în ultimii doi ani, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Guvernul s-a împrumutat câte 1,3 miliarde euro pe lună pentru a-şi acoperi cheltuielile curente.

Astfel, de la o datorie publică de 109,1 miliarde lei, echivalent cu 21,6% din PIB, la sfârşitul anului 2008, România a ajuns să înregistreze o datorie de 193,89 miliarde lei (37,9% din PIB), la 31 decembrie 2010.

La finele anului 2009, datoria guvernului şi a autorităţilor locale era de 147,3 miliarde lei, echivalent cu 29,99% din PIB.

Analiştii economici au avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor pe care le implică ritmul galopant cu care creşte datoria publică. În acest moment, îngrijorător nu este atât nivelul datoriei în sine, cât ritmul în care aceasta se adânceşte.

Iar peste o treime din împrumuturile autorităţilor sunt contractate pe termen scurt, 64 miliarde lei, care necesită noi şi noi refinanţări. Alte 42,7 miliarde lei sunt datorii pe termen mediu şi 75,4 miliarde lei pe termen lung. Datoria României a crescut cu 46,5 miliarde lei pe parcursul anului 2010. În datoria totală, ponderea celei guvernamentale a crescut de la 92,65% în 2009 la 94,03% în 2010.

Practic, datoria guvernului a crescut cu 45,31 miliarde lei, de la 137 miliarde lei în 2009 la 182,31 miliarde lei în 2010.

Împrumuturile noi contractate de guvern anul trecut au fost în valoare de 66,3 miliarde lei. Altfel spus, Guvernul României a împrumutat în medie pe lună câte 5,52 miliarde lei (1,3 miliarde euro) pentru a-şi acoperi cheltuielile curente.

Cea mai mare datorie, la cei mai scumpi creditori Cea mai mare parte a datoriei publice este contractată de la cei mai scumpi creditori, adică de la bănci.

La finele anului trecut, împrumuturile luate de stat de la băncile private se cifrau la 129,48 miliarde lei, adică 66,7% din totalul datoriei.

Cele mai mari împrumuturi au fost contractate de stat în lei, euro şi DST (Drepturi Speciale de Tragere, valuta în care virează banii FMI).

Datoria în lei se cifrează la 82,6 miliarde lei, cea în euro la 77,97 miliarde lei, urmată la mare distanţă de DST cu 9,64 miliarde lei.

Creşte interesul companiilor şi cetăţenilor pentru titlurile de stat Titluri de stat denominate în lei în valoare de aproape 1 miliard de le sunt în posesia unor persoane fizice din România. Acestea aveau, la finele anului trecut, titluri de stat în valoare de circa 948 milioane lei.

Cetăţenii străini deţineau titluri de stat de 3,5 milioane lei. Companiile româneşti aveau titluri de stat care valorează în total 10 miliarde lei, în timp ce firmele străine deţineau titluri de stat de 5,4 miliarde lei.

În total, la sfârşitul anului 2010, firmele şi persoanele fizice deţineau 31,68% din titlurile de stat denominate în lei.

În ultimul an, interesul companiilor şi al persoanelor fizice pentru titlurile de stat a crescut, după ce, la sfârşitul anului 2009, ponderea acestor deţineri era de 24,82%, potrivit datelor MFP.

În continuare însă cea mai mare parte a titlurilor de stat este deţinută de bănci.

Deficitul bugetar din 2011, finanţat în principal din surse externe Ca niciodată până acum, Finanţele şi-au propus ca peste jumătate (56,5%) din deficitul bugetar să fie acoperit din surse externe.

Potrivit raportului pentru anul trecut, pentru 2011 este programat ca din surse interne să fie acoperit doar 41,8% din deficitul bugetar, sub 2% urmând să fie acoperit din venituri din privatizare şi recuperări AVAS.

Executivul s-a angajat în faţa creditorilor externi ca deficitul bugetar din acest an să nu depăşească limita de 4,4% din PIB.

Scadenţa vine din 2012

Creditele luate până în prezent de statul român de la FMI şi Comisia Europeană vor începe să fie returnate de anul viitor. Până atunci, plătim doar dobânzile la aceste împrumuturi.

Astfel, în 2012 vom returna 124,13 milioane euro, iar în 2013 aproape 968 milioane euro către FMI, urmând ca în 2014 să virăm în conturile instituţiei financiare internaţionale peste 1 miliard euro.

Anul 2015 va fi unul greu, deoarece vine scadenţa pentru 157 milioane euro către FMI, dar şi pentru o tranşă de 1,5 miliarde euro de la UE. Împrumutul de la Comisie va fi rambursat şi în 2017 (1,15 miliarde euro), şi în 2019 (1 miliard euro).