Geofizicianul Charles Francis Richter (foto) este cel de numele căruia se leagă Scara Richter pentru măsurarea magnitudinii cutremurelor,

Şi-a continuat studiile la Universitatea din Stanford, luându-şi licenţa în fizică în 1920, apoi la Institutul de Tehnologie din California, unde a obţinut doctoratul în 1928. Din acest moment a devenit interesat de seismologie, de studierea cutremurelor şi a undelor pe care le produc acestea.

Scara Richter

I s-a oferit un post în cadrul Laboratorului de Seismologie din Pasadena, California. Aici a lucrat alături de Beno Gutenberg, studiind cutremurele în vederea stabilirii unui instrument de măsurare a intensităţii şi de comparare a acestora.

Astfel, în 1935, cei doi au elaborat cea mai cunoscută scară de magnitudine – Scara Richter (notată cu ML), o scară logaritmică, conform căreia, magnitudinea unui cutremur este „logaritmul în baza 10 al amplitudinii maxime a undei seismice (măsurate în miimi de milimetru), înregistrate pe un seismograf standardizat (Wood Anderson) la o distanţă de 100 km de epicentrul cutremurului”.

Scara Mercalli

Înainte de elaborarea scării lui Richter privind magnitudinea cutremurelor, singura modalitate de a evalua un cutremur era Scara Mercalli dezvoltată în 1902 de preotul şi geologul italian Giuseppe Mercalli. Aceasta era o scară descriptivă ce clasifica cutremurele de la 1 la 12, definită în termenii pagubelor produse clădirilor şi formei de răspuns a populaţiei.

Aceşti termeni au restricţionat folosirea acestei măsurători a cutremurelor în zonele populate, scara devenind relativă faţă de tipul tehnicilor şi materialelor folosite la construcţia clădirilor.

Richter s-a născut la 26 aprilie 1900, în localitatea Hamilton din statul american Ohio.

A murit la 30 septembrie 1985, la Pasadena, California, în urma unei boli de inimă.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric