Cătălin Botezatu. Sursa: arhivă EVZ
Din cuprinsul articolului
Cunoscut pentru discreția sa în ceea ce privește viața personală, Cătălin Botezatu a decis să povesteasca despre legătura pe care o are cu tatăl său. Recent, designerul a rememorat momente din copilărie și a explicat de ce relația lor nu este la fel de apropiată cum și-ar fi dorit.
Botezatu, despre relația cu tatăl său
Părinții creatorului de modă au divorțat atunci când el era adolescent, iar custodia a revenit mamei. Aceasta l-a crescut singură, fără să-și refacă viața după despărțire, în timp ce tatăl său a avut mai multe căsătorii. Situația a dus, inevitabil, la o distanțare afectivă.
Cătălin Botezatu și tatăl său. Sursa foto Captură video
„Din păcate ne vorbim rar. Eu sunt alături de el cu sufletul, cu gânduri, cu inima. Eu îl iubesc la fel de tare cum o iubesc pe mama mea. Niciodată nu a existat o diferență, poate doar în mintea lui”, a mărturisit Botezatu.
Mama lui nu și-a refăcut viața
Designerul a subliniat că își respectă și își apreciază tatăl pentru eforturile depuse de-a lungul timpului, chiar dacă mama sa a fost figura principală în educația și formarea lui.
„Pe mine m-a crescut, bineînțeles, mama. Ea a fost singura care m-a ajutat, care mă ajută chiar și acum. Ea nu și-a refăcut viața. Din cauza mea poate că și-a sacrificat viața și atunci țin mai mult la ea, poate apreciez mai mult eforturile pe care le-a făcut.”
Cătălin Botezatu. Sursa foto Instagram
Cu ce părinte se înțelegea mai bine Cătălin Botezatu
Chiar și în copilărie, diferențele dintre părinți erau evidente. Mama sa era mai strictă și mai exigentă, în timp ce tatăl era mai permisiv. În prezent, diferențele de opinie dintre cei doi bărbați duc uneori la tensiuni. „Avem niște discuții în contradictoriu în ultima perioadă, în care am cedat eu pentru că nu mai am nervi”, a recunoscut designerul pentru Click.
Deși nu comunică zilnic, Cătălin Botezatu spune că legătura cu tatăl său există și este susținută de respect și afecțiune reciprocă. Pentru el, amintirile din copilărie și recunoștința pentru eforturile depuse de părintele său rămân neștirbite, chiar dacă viața i-a purtat pe drumuri diferite.
