Anul viitor, capitala Marii Britanii găzduieşte prima ediţie sustenabilă a jocurilor olimpice, pentru care englezii au construit cel mai mare parc urban din ultimii 100 de ani.

În plus, Londra devine în 2012 primul oraş care găzduieşte pentru a treia oară Jocurile Olimpice. Iar asta impune un efort urbanistic care va rămâne cu siguranţă în istorie. Astfel, o zonă mai mare de 2 kilometri pătraţi, cât Hyde Park din Londra, va fi complet transformată în primă fază pentru evenimentele din 2012, iar apoi va putea fi folosită de locuitorii din nord-estul Londrei, una dintre cele mai sărace zone ale oraşului, locuită în mare parte de imigranţi. Arhitecţii acestei regenerări urbane vor să pună definitiv oraşul pe harta construcţiilor sustenabile. Şi chiar dacă tot ce înseamnă JO 2012 va fi grandios, managerii de proiect nu au pierdut din vedere esenţialul: integrarea omului din vecinătate în noul peisaj. Exact ceea ce Bucureştiul nu a reuşit să facă, aşa cum suţine arhitectul Teodor Frolu. „Ar trebui recuperată relaţia omului cu spaţiul urban”, atrage acesta atenţia, subliniind că omul modern trebuie „recuplat” cu locurile din jurul lui. În spiritul acestui deziderat urban, Ambasada Marii Britanii a lansat o provocare pentru studenţi şi tinerii arhitecţi, invitându-i să trimită idei de regenerare urbană a spaţiului din jurul stadionului naţional Lia Manoliu. Câştigătorul va merge câteva zile la Londra să vadă gigantul proiect urban şi cel mai probabil va avea ocazia să îşi pună în practică ideea. Asta în ciuda reticenţei arhitectului şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, care s-a arătat destul de sceptic. „În România avem o problemă a cadrului pentru a dezvolta mari proiecte urbane”, a spus acesta, joi, la lansarea concursului. „Ne-am dereglat emoţional relaţia cu oraşul” Parcurile bucureştene au o mare problemă, susţine Teodor Frolu. La fel şi pieţele publice, care aproape sunt doar nişte intersecţii. „Sunt toate la fel”, spune arhitectul, care deplânge pierderea identităţii care face un loc unic, memorabil. „Totuşi, există multe lucruri în Bucureşti de care te poţi îndrăgosti, dar trecem pe lângă ele şi le ignorăm”, spune arhitectul, care crede că „ne-am dereglat relaţia cu oraşul”. Grandios, ecologic, sustenabil Tot ceea ce înseamnă construirea parcului olimpic este grandios. Şi totul este justificat în condiţiile în care 4 miliarde de oameni din toată lumea vor privi la televiziune jocurile. Mai mult de 200 de clădiri au trebuit distruse pentru a pregăti terenul pentru noul parc. Cea mai mare parte a materialelor, însă, au fost recuperate şi refolosite pentru noile construcţii. Nu numai materialele pentru construcţii au fost reciclate, ci şi pământul. Fiind vorba de o zonă industrială, contaminată cu petrol, cianură, arsenic sau plumb, tone de pământ au fost curăţate cu ajutorul unor maşini care au făcut posibilă folosirea în noul parc a 85% din sol. Cei 52 de stâlpi de electricitate care treceau prin mijlocul actualului parc au fost dărâmaţi şi ei, iar cei 130 de kilometri de cabluri au fost plasaţi în două tuneluri de câte şase kilometri realizate în numai un an. Pentru a transporta toate deşeurile, dar şi pentru a aduce materialele de construcţie s-au folosit două metode prin care se reduc emisile de dioxid de carbon, adică trenuri şi barje. Rabatabil la scară mare Stadionul olimpic are 80.000 de locuri şi este cel mai mare stadion ce va fi terminat anul acesta. Nu va rămâne aşa pentru foarte mult timp. Stadionul este făcut în aşa fel încât toată partea superioară (55.000 de locuri) poate fi dezasamblată. Rămâne doar baza (de 25.000 de locuri), cu mult mai potrivită publicului estimat pentru evenimente viitoare. Pentru acest proiect unic în lume s-au folosit doar 10.000 de tone de oţel, în condiţiile în care Stadionul Wembley de 90.000 de locuri a fost construit în 2007 cu 23.000 de tone. Clădirea care îi va întâmpina pe vizitatori este centrul pentru sporturi acvatice cu un acoperiş vălurit lung de 160 de metri şi lat de 80. Două construcţii folosite ca tribune vor completa centrul pe perioada Jocurilor. Acestea vor fi şi ele dezasamblate după olimpiadă. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu arena de baschet, o construcţie în care vor intra 12.000 de oameni şi care va dispărea complet după evenimentele din 2012. Cea mai mare parte a proiectului a fost gândită pentru a fi refolosită de comunitatea din zonă. De exemplu, cele 2.818 case care se construiesc acum vor fi folosite după 2012 ca locuinţe pentru oamenii din zonă. Tot oamenii vor beneficia şi de parcul imens care nu înseamnă numai arene pentru sport şi activităţi de recreere, dar şi 4.000 de pomi din care 2000 de copaci semi-maturi, 300.000 de plante care vor fi puse de-a lungul râului şi grădini cu mai mult de 250 de specii de plante.

• Vezi AICI cum se pregătesc englezii pentru Jocurile Olimpice de anul viitor