Paranoia se manifestă ca o neîncredre în cei din jur și chiar ajunge până în punctul în care suntem siguri că cei din jur ne vor răul sau vor deveni agresivi cu noi.

Acestă tulburare este des întâlnită în societate și cu toate acestea nu toți subiecții sunt diagnosticați, ceea ce înseamnă că această tulburare nu este periculoasă atâta timp cât nu este asociată unui subtip al schizofreniei, mai exact cu schizofrenia paranoidă. Cu alte cuvinte, paranoia, anxietatea extremă și delirările merg de multe ori mână în mână cu schizofrenia și tulburarea schizoafectivă.

Ce este paranoia?

Paranoia implică sentimente și gânduri anxioase sau îngrozitoare și gânduri adesea legate de persecuție, amenințare sau conspirație. Paranoia apare în multe tulburări mintale, dar este cel mai adesea prezentă în tulburările psihotice. Paranoia poate deveni ca o iluzie, atunci când gândurile și credințele iraționale devin atât de fixe încât nimic, inclusiv dovezi contrare, poate convinge o persoană că ceea ce crede sau simte nu este adevărat. Atunci când o persoană are paranoia, dar fără alte simptome, cum ar fi auzul sau văzând lucruri care nu sunt acolo în realitate, acestea ar putea avea ceea ce se numește tulburare delirantă. Deoarece numai gândurile sunt afectate, o persoană cu tulburare delirantă poate de obicei să lucreze și să funcționeze în viața de zi cu zi, cu toate acestea, viața lor poate fi limitată și izolată.

Care sunt semnele de paranoia?

Simptomele de paranoia și tulburările delirante includ neîncredere sau suspiciune intense și iraționale, care pot aduce un sentiment de frică, furie și trădare. Unele convingeri și comportamente identificabile ale persoanelor cu simptome paranoice includ neîncrederea, hipervigilența, prezintă dificultate în a-i ierta pe cei din jur, atitudinea defensivă ca răspuns la criticile imaginate, preocuparea cu motive ascunse, frica de a fi înșelați sau de a nu deveni victime, incapacitatea de relaxare sau argumentare. Simptomele care apar încă de la început sunt: iritabilitate crescută, prudență emoțională și ostilitate.

Care sunt efectele paranoiei?

Paranoia poate afecta oamenii în multe feluri si este important sa stim ca o persoană care are paranoia va găsi adesea dificilă menținerea unei relații sănătoase, în timp ce starea nu este tratată, deoarece paranoia netratată conduce adesea un individ la furie, violență și resentimente față de ceilalți.

Paranoia conjugală, de exemplu, conduce de obicei un individ să experimenteze sentimente de gelozie extremă într-o relație, în ciuda faptului că nu are nici o bază pentru aceste sentimente. Persoana fizică poate exercita o presiune semnificativă asupra relației urmărind un partener, acuzând partenerul de înșelăciune sau interpretând momente nesemnificative pentru a dovedi infidelitatea.

O persoană care suferă de paranoia ipohondrială poate crede că a dezvoltat una sau mai multe afecțiuni medicale grave. Această credință este adesea însoțită de suspiciunea că un medic va refuza să recunoască sau să trateze boala, ceea ce poate conduce la dezvoltarea stresului si a simptomelor fizice ca rezultat al problemelor mentale.

Ce cauzează paranoia?

Cauza paranoiei este o defalcare a diferitelor funcții mentale și emoționale care implică raționamentul și semnificațiile atribuite. Motivele acestor defalcări sunt variate și incerte. Unele simptome de paranoia se referă la sentimentele reprimate, respinse sau proiectate. Adesea, gândurile și sentimentele paranoice sunt legate de evenimentele și relațiile din viața unei persoane, crescând astfel izolarea și dificultatea de obținere a ajutorului.

De asemnea, putem lua în calcul evenimente stresante de viață - în special cele care implică trădare, traume sau altă suferință emoțională; un mediu de viață izolat sau periculos; anumite tipuri de boli fizice; lipsa de somn; starea de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia; sau influențe chimice - ar putea avea un efect asupra riscului unui individ de a dezvolta paranoia sau gânduri paranoide.

Cum se tratează paranoia și delirul?

Tratamentul paranoiei este, de obicei, prin medicație și terapie comportamentală cognitivă. Cel mai important element în tratarea paranoiei și tulburărilor delirante este construirea unei relații de încredere și de colaborare pentru a reduce impactul gândurilor iraționale îngrozitoare și îmbunătățirea abilităților sociale. Indiferent de cât de lent este procesul, recuperarea și reconectarea sunt posibile.