În vremuri tulburi se impun măsuri de austeritate: cheltuieli reduse, datorii plătite la timp şi cât mai mulţi bani în portofel. Ultimul an a fost unul dominat de criza financiară mondială şi de efectele ei. Majoritatea analiştilor cred că nici anul viitor nu va fi unul prea bun. În astfel de momente, stabilitatea financiară devine prima prioritate. Una dintre regulile cele mai importante pe timp de criză este ca oamenii să păstreze cât mai mulţi bani lichizi. Asta deoarece în "zodia" crizei oricând pot apărea cheltuieli neprevăzute sau oportunităţi de afaceri ori de investiţii. Banii pot fi păstraţi lichizi în depozite bancare, tiluri de stat sau obligaţiuni.

„Pe termen mediu şi lung, investiţia în acţiunile companiilor «blue chips» (companii foarte mari şi considerate sigure, listate pe Bursă - n.r.), de exemplu, este una care ar trebui să fie rentabilă“, ne-a declarat analistul Laurian Lungu de la Grupul de Economie Aplicată (GEA).

Mai mult, trebuie identificate cheltuielile la care se poate renunţa. Întotdeauna se pot face anumite „rectificări“ la bugetul personal sau al gospodăriei, fie că este vorba de a renunţa la încărcarea unei cartele telefonice sau de închiderea unui abonament de telefonie, de care nu mai este neapărată nevoie. Alţii pot la fel de bine să mai lase maşina din când în când acasă şi să meargă cu mijlocele de transport în comun.

Un alt exemplu este un management mai bun al resurselor acasă. Limitarea consumului de energie sau de apă sunt exemple în acest sens. „Trebuie reduse cheltuielile extravagante, acolo unde există. Unde oamenii fac cheltuieli absolut necesare, să încerce să prioritizeze. Unele achiziţii pot fi amânate, oamenii să cumpere bunuri şi servicii mai ieftine. Este o formă de introducere a unui regim de austeritate aplicat la nivelul gospodăriei. Aceasta poate însemna şi mersul pe jos sau cu transportul în comun şi consum casnic de energie diminuat“, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Dăianu. „Mai mult, să aplice regula de aur dată de înţelepciunea populară: să nu se întindă mai mult decât au plapuma“, a mai spus economistul. Siguranţa banilor, esenţială

În vremuri ca acestea, una dintre principalele griji ale oamenilor trebuie să fie siguranţa banilor. Aceştia nu trebuie băgaţi la ciorap sau sub saltea. Ar fi o soluţie proastă, deoarece i-ar „eroda“ rapid inflaţia. Soluţia recomandată de analişti este depozitul bancar, mai ales că acum plafonul minim de garantare a depozitelor este de 50.000 de euro.

Aurul sau bijuteriile sunt alte tipuri de plasamente bune pe timp de criză, cu anumite menţiuni. „Aurul rămâne în mod tradiţional un refugiu al investitorilor pe timp de criză. Însă, odată aceasta trecută, preţul poate scădea destul de mult, şi odată cu el şi valoarea investiţiei“, spune Lungu. „Investitiile în alte active, gen obiecte de artă, prezintă riscul unei pieţe relativ mici de tranzacţionare şi al unei lichidităţi reduse“, a mai spus analistul. Datoriile sunt mai grele ca plumbul

Datornicii sunt mai vulnerabili la efectele crizei. Astfel, cei care au datorii la alte persoane, ar face bine să le achite. Dacă datoriile sunt în euro şi salariul este primit în lei, achitarea lor trebuie să fie una din principalele priorităţi din cauza fluctuaţiilor cursului. O altă soluţie pentru a minimaliza cheltuielile este evitarea meselor la restaurant. Aceeaşi măsură ar putea fi luată şi în cazul hranei la serviciu. Cei care iau un pacheţel de acasă, cu alimente cumpărate de la supermarket, ies mai ieftin decât cei care cumpără mâncarea din oraş sau de la cantina companiei ori firmei la care lucrează.

Este, de asemenea, foarte importantă şi verificarea periodică a situaţiei cardului de credit şi a împrumuturilor la bănci. În ultima vreme, instituţiile de credit ne-au obişnuit cu „surprize“ neplăcute. Este vorba de dobânzi mărite peste noapte, comisioane apărute din senin etc. Un drum la bancă pentru a lua un scadenţar sau o situaţie financiară nu strică. Împrumutaţii ştiu aşa exact cât mai au de plătit, ce costuri implică produsele accesate şi dacă banca a modificat ceva peste noapte.

Un alt sfat este plătirea facturilor la timp pentru a se evita penalizările. Deşi acestea nu sunt foarte mari, alăturate la alte cheltuieli pot afecta bugetul unei gospodării. Mai mult, dacă scadenţa trece şi, de exemplu, curentul este tăiat, trebuie plătită şi taxa de reinstalare.

Nu în ultimul rând, cei care au mai multe carduri bancare ar putea renunţa la unele. Astea înseamnă comisioane mai puţine şi un control mai eficient al resurselor financiare. Tot aici, este preferabilă extragerea de numerar de la bancomatele băncii care a emis cardul, pentru a se evita plata unui comision. De asemenea trebuie rărită plata cu cardul la supermarket sau pe internet, unde se percep de obicei comisioane.   ECONOMII   Depozitele bancare, o soluţie la îndemână Pieţele externe în febră le dau mari bătăi de cap celor care au bani puşi deoparte. Ei se întreabă în această perioadă care este cea mai potrivită soluţie pentru a păstra fondurile ferite de riscuri. Analiştii economici recomandă pentru vremurile de criză financiară în primul rând păstrarea banilor la bănci. În acest moment, în România depozitele bancare sunt o soluţie avantajoasă, având în vedere că odată cu creşterea dobânzilor pe pieţele interbancare au săltat şi dobânzile depozitelor. Cei care dispun de sume mai mari decât plafonul de garantare de 50.000 de euro le pot depune la mai multe bănci astfel încât să fie garantaţi toţi banii. O altă soluţie garantată de stat o reprezintă achiziţionarea de titluri de stat. Singurul dezavantaj este costul mare al acestora, 10.000 de lei/titlu. Cei care au la dispoziţie sume mai mari le pot investi în bijuterii sau aur, care câştigă în valoare în vremuri tulburi. Iar dacă aveţi o parte din economii în acţiuni pe Bursă, încercaţi să nu le vindeţi acum şi aşteptaţi cotaţii mai bune. (Ana Bâtcă) PLANURI   Recomandări pentru mediul de afaceri

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Timişoara au stabilit zece măsuri menite să reducă efectele crizei financiare. Lista cu propuneri a fost trimisă către toate camerele de comerţ din ţară pentru a fi completată şi trimisă ulterior la guvern. Prima măsură propusă de oamenii de afaceri timişoreni este aceea de a se menţine taxele şi impozitele la nivelul anului în curs, iar preţurile la utilităţi să rămână la fel sau chiar să scadă în 2009. Apoi, oamenii de afaceri consideră că autorităţile locale ar trebui obligate să-şi onoreze la timp facturile către sistemul privat. Pe de altă parte, reprezentaţii mediului de afaceri consideră că ar trebui luate o serie de măsuri menite să faciliteze accesul investitorilor la credite bancare. Astfel, ei solicită elaborarea unor reglementă ri legale prin care băncile să nu poată introduce clauze abuzive în contractele încheiate cu firmele, cum ar fi majorarea unilaterală a dobânzilor. Tot legat de mediul bancar, reprezentanţii Camerei de Comerţ Timişoara susţin că instituţiile bancare ar trebui să ofere credite de cofinanţare a proiectelor bazate pe fonduri structurale. „Ca oameni de afaceri, vedem ca prim pas către ieşirea din criză fluidizarea lichidităţilor între bănci şi agenţii economici. Toate proiectele cu finanţări europene se bazează pe relaţia întreprinză- torului cu banca. Dacă aceasta nu funcţionează, suntem blocaţi în relaţia cu furnizorii, cu angajaţii, nici nu putem plăti impozitele la stat“, explică Radu Dimeca, membru în consiliul de conducere al instituţiei. (Georgeta Petrovici)