Sursa foto Dreamstime
Din cuprinsul articolului
România se află pe locul 32 în World Happiness Report 2024, urcând semnificativ față de anii precedenți. Ce îi face pe români fericiți în 2025? Datele INSCOP, Eurostat și studiile sociologice arată o imagine complexă a stării de bine în țară.
România, printre cele mai optimiste țări din Europa de Est
România anului 2025 este o țară care caută echilibrul între problemele economice, dorința de stabilitate și nevoia de sens personal.
Potrivit World Happiness Report 2024, publicat de Națiunile Unite, România ocupă locul 32 la nivel mondial, o poziție mai bună decât în ultimii ani. Țara a urcat 11 poziții față de ediția din 2021 și se clasează peste state precum Grecia, Croația sau Ungaria.
Raportul, realizat anual de ONU și Universitatea Oxford, măsoară nivelul de fericire în funcție de factori precum venitul, speranța de viață, sprijinul social, libertatea de a alege, corupția percepută și generozitatea.
În cazul României, scorurile au crescut la capitolele venit mediu, sprijin social și încredere interpersonală. În schimb, percepția privind corupția și calitatea instituțiilor rămâne un punct slab.
Ce spun sondajele INSCOP: familia și sănătatea, principalele surse de fericire
Un sondaj INSCOP Research publicat în martie 2025 arată că 72% dintre români se declară „mulțumiți” sau „destul de mulțumiți” de viața lor, chiar dacă o mare parte spun că se confruntă cu dificultăți financiare.
Întrebați ce îi face cu adevărat fericiți, respondenții au menționat: – sănătatea proprie și a familiei (81%); – stabilitatea în familie (69%); – siguranța locului de muncă (54%); – sentimentul de libertate și liniște (47%).
Doar 12% au menționat banii ca principal factor de fericire, iar 9% au spus că reușita profesională contează cel mai mult. În mediul rural, legătura cu comunitatea, vecinii și natura este un factor de echilibru, în timp ce în orașele mari domină stresul legat de muncă și locuință.
Fericirea în diverse culturi. Sursa foto: peoplecreations/Freepik.com
Fericirea și economia: între optimism și precaritate
România are, potrivit Eurostat 2025, una dintre cele mai mari rate de creștere a satisfacției față de standardul de viață din Uniunea Europeană.
Totuși, decalajele dintre regiuni rămân semnificative: București-Ilfov și Cluj se apropie de media europeană a calității vieții, în timp ce județele din sud și nord-est se află sub media continentală.
Sociologul Remus Ștefureac, director INSCOP, explica într-un interviu pentru Agerpres că fericirea în România „are o componentă paradoxală”.
„Românii se declară mulțumiți, dar nu neapărat fericiți. E un echilibru între reziliență și oboseală socială. Avem un optimism bazal, moștenit cultural, dar și o neîncredere în instituții care frânează percepția generală a fericirii.”
Conform INS, în 2024 venitul mediu net a crescut cu aproximativ 14%, însă costurile locuinței și ale alimentelor au crescut cu peste 11%, ceea ce a limitat sentimentul de progres real pentru multe familii.
Fericirea tinerilor: conectare, dar și presiune
Generația tânără, deși mai bine educată și mai conectată decât oricând, se confruntă cu un paradox al fericirii digitale.
Un studiu realizat de World Vision România în 2024 arată că 63% dintre tinerii între 18 și 29 de ani resimt „presiune constantă” din cauza rețelelor sociale, iar peste 40% spun că își compară viața cu a altora online, ceea ce le scade încrederea în sine.
În același timp, tot ei sunt cei mai optimiști când vine vorba despre viitor: peste 70% cred că își vor trăi mai bine viața decât părinții lor.
Actualul ministru al Educației Daniel David, în perioada în care activa ca rector al Universității Babeș-Bolyai, spunea că „România se află într-o fază de maturizare psihologică colectivă, în care valorile individuale și cele comunitare încep să se reechilibreze”.
Fericirea și spațiul public: încrederea, marea lipsă
Deși românii declară un nivel crescut de satisfacție în plan personal, încrederea în instituțiile statului și în ceilalți oameni rămâne scăzută.
Conform sondajului INSCOP din aprilie 2025, doar 19% dintre români spun că au încredere în oameni în general, iar 15% declară că au încredere în clasa politică.
Această prăpastie între viața privată și cea publică explică de ce mulți români își construiesc fericirea în spațiul personal — în familie, în cercul apropiat, în micul confort al vieții cotidiene.
România se aliniază astfel unui tipar sud-est european: fericirea privată e mai puternică decât satisfacția colectivă.
România în topul speranței de viață și al conexiunilor sociale
Pe un alt plan, speranța de viață în România a crescut în 2024 la 76,2 ani, conform datelor Eurostat, în timp ce gradul de conectare socială — măsurat prin relațiile cu familia și prietenii — rămâne ridicat: 84% dintre respondenții români declară că pot apela la cineva apropiat „în caz de nevoie”.
Acest indicator, considerat de ONU un factor esențial pentru starea de bine, explică parțial de ce România continuă să urce în clasamentele fericirii globale.
