Cum a fost ocupată Cehoslovacia în august 1968. Raportul ofițerilor români surprinși de invazia sovietică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un document făcut public de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității oferă o perspectivă românească tare rară asupra invaziei Cehoslovaciei din 20–21 august 1968.

Nota, păstrată în fondul SIE al CNSAS, descrie blocarea armatei cehoslovace, ocuparea aeroportului din Praga și experiența unei delegații militare române, reținută temporar de trupele sovietice.

Delegație militară română în Cehoslovacia

Cei trei ofițeri români, conduși de generalul-maior Paul Cheler, sosiseră în Cehoslovacia la 20 august 1968, pentru o aplicație tactică de divizie. Câteva ore mai târziu, tancurile și avioanele militare ale Pactului de la Varșovia declanșau operațiunea care avea să zdrobească „Primăvara de la Praga”.

Documentul nu este doar o relatare despre mișcări de trupe. El surprinde mecanismul unei ocupații pregătite în secret: depozite de muniție capturate, aeroporturi neutralizate, ofițeri infiltrați sub acoperirea unor turiști și lideri politici arestați.

Invazia din 1968 în Cehoslovacia. sursa: arhiva foto CIA

Primăvara de la Praga și decizia Moscovei

În ianuarie 1968, Alexander Dubček devenise liderul Partidului Comunist din Cehoslovacia. Programul său urmărea relaxarea cenzurii, lărgirea libertății de exprimare și reformarea economiei, fără abandonarea sistemului socialist.

Pentru conducerea sovietică, această liberalizare risca să slăbească autoritatea Moscovei asupra Europei de Est. În noaptea de 20 spre 21 august, trupele sovietice, poloneze, ungare și bulgare au pătruns în Cehoslovacia. România și Albania nu au participat la intervenție.

Nota CNSAS reproduce și un mesaj atribuit generalului sovietic Iamșcicov, care includea Republica Democrată Germană printre statele ale căror armate ar fi trecut frontiera. Cercetările istorice ulterioare arată însă că diviziile est-germane nu au intrat efectiv în Cehoslovacia, deși RDG a oferit sprijin logistic și militar operațiunii. Această distincție ilustrează de ce documentul trebuie citit simultan ca mărturie de epocă și ca sursă care necesită confruntare cu alte arhive.

CECHOSLOVACIA. Praga. August 1968. Tancurile invadeaza capitala.

Trei ofițeri români, prinși în mijlocul invaziei

Delegația română ajunsese în Cehoslovacia la invitația Ministerului Apărării. Aplicația tactică nu a mai avut loc, iar ofițerii au rămas în țară până la 30 august.

În garnizoana Mlada se aflau, de asemenea, un reprezentant al Comandamentului Unificat al Pactului de la Varșovia, trei ofițeri polonezi și patru ofițeri est-germani. Alți militari sovietici, polonezi și ungari care își anunțaseră sosirea pentru 21 august nu au mai apărut ca invitați. În schimb, armatele lor au intrat în Cehoslovacia.

În dimineața de 21 august, Divizia 13 Tancuri cehoslovacă, în a cărei garnizoană se găseau românii, a fost blocată de forțele sovietice.

Potrivit notei, primele obiective ocupate au fost depozitele de muniție. Gărzile cehoslovace au fost dezarmate și înlocuite, după care au fost încercuite parcurile cu mașini de luptă. Divizia dispunea de tehnică militară, dar nu putea riposta imediat deoarece muniția era separată, în depozitele garnizoanei.

Era o metodă concepută pentru a neutraliza armata locală înainte ca aceasta să poată primi sau executa un ordin de luptă.

Românilor li s-a propus să plece la Moscova

Delegația condusă de Paul Cheler a încercat să părăsească garnizoana și să ajungă la Ambasada României din Praga. Ofițeri și soldați sovietici înarmați au oprit-o însă și au refuzat să-i permită contactul telefonic cu ambasada.

Reprezentantul Comandamentului Unificat le-ar fi propus românilor, în repetate rânduri, să plece împreună cu celelalte delegații cu un avion militar la Moscova. Paul Cheler și colegii săi au refuzat.

Cu ajutorul unor militari cehoslovaci, delegația a reușit să plece din garnizoană la 22 august și să ajungă la Ambasada României.

Episodul este important deoarece arată că, în primele ore ale invaziei, nici măcar militarii unei țări membre a Pactului de la Varșovia nu se puteau deplasa sau comunica liber fără aprobarea comandamentului sovietic.

Exercițiul „Šumava”, posibilă repetiție pentru ocupație

Ofițerii români au ajuns la concluzia că blocarea unităților cehoslovace fusese pregătită din timp.

Nota leagă planificarea invaziei de aplicația militară „Šumava”, organizată în iunie 1968. Statul-major al diviziei sovietice care vizitase garnizoana în timpul exercițiului a revenit în august, de această dată însoțit de trupe, și a blocat aceeași unitate cehoslovacă.

Din relatările generalilor locali, românii au aflat că și alte mari unități fuseseră neutralizate după un model asemănător.

Documentul susține și că ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile ar fi cercetat, cu aproximativ zece zile înainte, obiective importante din Praga și din alte centre administrative. În noaptea invaziei, aceștia și-ar fi schimbat hainele și ar fi constituit nucleul comandamentului trupelor de ocupație.

Cum a fost ocupat aeroportul din Praga

Una dintre cele mai spectaculoase secțiuni ale documentului descrie preluarea aeroportului central din Praga.

În seara de 20 august, în jurul orei 21:30, un avion IL-18 care efectua cursa Varșovia–Praga ar fi adus aproximativ 80 de ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile. Prezentați drept turiști, aceștia nu au părăsit aerogara, ci s-au dispersat în interiorul ei.

După circa 15 minute, un al doilea IL-18 a cerut permisiunea de aterizare, invocând o defecțiune. Imediat după el ar fi aterizat, fără aprobare, un al treilea avion. Din fiecare dintre ultimele două aparate au coborât aproximativ 80 de militari înarmați.

Conform notei, grupul sosit cu primul avion a blocat conducerea aeroportului, iar ceilalți militari au ocupat instalațiile exterioare și au oprit decolările. Specialiștii sovietici au putut apoi dirija avioanele militare care transportau trupe și tehnică de luptă.

Relatarea conturează o operațiune aeropurtată în care aeroportul civil a fost transformat rapid într-un cap de pod pentru forțele de ocupație.

Pe aerodromurile militare, rezistența a fost mai ales pasivă. Personalul cehoslovac ar fi întrerupt alimentarea cu energie și ar fi refuzat să dirijeze aterizările pe timp de noapte. Din acest motiv, unele aeroporturi au putut fi folosite numai după ocuparea lor de către trupele terestre și după venirea zorilor.

„Din acest moment eu comand aici”

Nota CNSAS descrie și momentul în care generalul-locotenent Iamșcicov s-ar fi prezentat în fața ministrului cehoslovac al Apărării.

La ora 23:25, acesta i-ar fi comunicat că trupele Pactului de la Varșovia trecuseră granița și ar fi rostit formula: „Din acest moment eu comand aici”.

Dincolo de autenticitatea exactă a replicii, episodul surprinde esența operațiunii: autoritatea politică și militară a statului cehoslovac era înlocuită, prin forță, de comandamentul sovietic.

Documentul afirmă că generalul Ivan Pavlovski, comandantul suprem al forțelor de invazie, ar fi adoptat aceeași atitudine față de ministru și de adjuncții acestuia.

Arestarea lui Dubček, relatată delegației române

După revenirea delegației cehoslovace de la Moscova, șeful Direcției politice superioare a armatei le-a relatat românilor că Alexander Dubček și alți membri ai conducerii fuseseră arestați brutal.

Potrivit informațiilor transmise delegației, un ofițer sovietic ar fi distrus telefoanele din cabinetul lui Dubček și l-ar fi obligat să stea cu fața la perete. Premierul Oldřich Černík ar fi fost bruscat și închis într-o încăpere de la subsol.

Nota mai consemnează afirmații despre bătăi, deplasări forțate și existența unor „liste negre” cu activiști, cercetători, scriitori și ziariști care urmau să fie arestați. Un profesor cehoslovac întâlnit de români în trenul spre țară le-ar fi spus că asemenea liste îi determinau pe numeroși intelectuali să emigreze.

Aceste informații nu au fost observate direct de ofițerii români. Ele apar în document ca relatări primite de la interlocutori cehoslovaci și trebuie prezentate ca atare.

Alexander Dubcek , conducătorul Cehoslovaciei în august 1968. sursa: arhiva

De ce românii au fost primiți diferit

România nu a participat la invazie. La 21 august 1968, Nicolae Ceaușescu a condamnat public intervenția militară în fața unei mulțimi adunate la București. Poziția i-a adus un important capital de popularitate internă și externă.

Efectul discursului s-a văzut imediat și în Cehoslovacia.

La 22 august, militarii Diviziei 13 Tancuri i-au felicitat în limba română pe membrii delegației cu prilejul zilei de 23 August. Paul Cheler le-a vorbit despre poziția adoptată de București față de invazie, iar discursul său a fost primit cu entuziasm. Celelalte delegații militare ar fi fost huiduite.

Au existat și momente tensionate. Din cauza uniformelor și epoleților, unii civili cehoslovaci i-au confundat inițial pe români cu militarii sovietici. Atitudinea lor s-ar fi schimbat radical când ar fi aflat că ofițerii erau din România.