Dilma Rousseff a câştigat alegerile prezidenţiale deoarece a convins electoratul că va continua politicile unui bărbat, actualul şef al statului, aflat la final de mandat.

Victoria Dilmei Rousseff la alegerile prezidenţiale din Brazilia ridică la zece numărul femeilor care au reuşit să acceadă la funcţia supremă în stat.

Patru sunt în Europa: Tarja Halonen (Finlanda), Mary McAleese (Irlanda), Doris Leuthard (Elveţia) şi Dalia Grybauskaite (Lituania).

În America Latină, Rousseff va discuta, după preluarea mandatului, cu alte două femei preşedinte, argentiniana Cristina Kirchner şi Laura Chinchilla, din Costa Rica. Asia vine puternic din urmă, cu Roza Otounbaïeva (Kârgâzstan) şi Pratibha Patil (India).

În Africa există o singură femeie şef de stat, Ellen Johnson Sirleaf (Liberia), potrivite site-ului france24.com.

În plus, alte şapte reprezentante ale sexului frumos conduc guverne. Angela Merkel, cancelarul federal al Germaniei, a fost desemnată cea mai puternică femeie din lume de către revista americană "Forbes". Remarcată s-a făcut şi Julia Gillard, premierul Australiei.

"Vreau să-i mulţumesc, în mod special, preşedintelui Lula. Voi bate, adesea, la uşa lui şi ştiu că aceasta îmi va fi întotdeauna deschisă", a declarat Dilma Rous seff, în primul său discurs susţinut după câştigarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică.

"A continua" este verbul utilizat şi conjugat de cele mai multe ori pe parcursul discursului de cea care a obţinut 56 de milioane de voturi, cu 10 milioane mai multe decât contracandidatul său, Jose Serra, remarcă France Presse.

"Consilier" şi mentor

Actualul şef al statului, popu larul Luiz Inacio Lula da Silva, a recunoscut că nu va putea sta prea departe de protejata sa, chiar dacă nu va face parte din viitorul guvern. "Sunt prieten cu Dilma. Este evident că voi discura foarte multe lucruri cu ea", a admis preşedintele în exerciţiu.

Potrivit unor surse din Partidul Muncitorilor, fondat de Lula, acesta o va îndruma în continuare pe Rousseff, din postura neoficială de consilier. Lipsită de talentele de negociator ale prede cesorului său, prima femeie care urmează să conducă Brazilia începând din ianuarie va avea nevoie de experienţa acestuia pentru a controla coaliţia heteroclită ce a făcut posibilă ascensiunea sa politică, scrie presa internaţională.

Probleme de imagine

Intrată în clubul select al celor mai puternice femei din lume, alături de cancelarul german Angela Merkel şi secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, Dilma Rousseff nu este doar lipsită de experienţă la nivel înalt, ci şi de charismă. "Dilma nu are charismă şi va trebui să găsească o modalitate de a ieşi din umbra predecesorului său", spun, la unison, analiştii politici din Brazilia.

Deocamdată, până la preluarea mandatului, ea îl va însoţi pe Luiz Inacio Lula da Silva în vizitele externe pe care acesta le mai are de efectuat, inclusiv la Summitul G20 din Coreea de Sud, de săptămâna viitoare.

"Cred că este o idee bună", apreciază Celso Amorim, şeful diplomaţiei braziliene, convins că Dilma are nevoie de ajutorul mentorului său.

Câte mandate vrea Lula?

Există deja speculaţii conform cărora economista în vârstă de 62 de ani nu va face altceva decât să-i ţină fotoliul cald lui Luiz Inacio Lula da Silva, căruia Constituţia îi interzice mai mult de două mandate consecutive. Nimic nu îl va împiedica însă pe acesta să candideze pentru un nou mandat, la alegerile prezidenţiale din 2014.

Fiica unui imigrant bulgar căsătorit cu o braziliancă, prima femeie care a câştigat prezidenţialele în Brazilia este o fostă luptătoare de gherilă şi, anul trecut, a învins cancerul.

Supranumită în Brazilia "Doamna de fier", pentru temperamentul său energic şi puterea de muncă, protejata lui Lula nu are totuşi nici notorietatea şi nici experienţa politică ale fostului premier britanic Margaret Thatcher, singura femeie care a condus guvernul de la Londra. Chiar dacă are un caracter puternic, Rousseff va avea mari dificultăţi în a se impune pe scena politică internaţională, dominată de bărbaţi.

56% dintre voturile valabil exprimate la alegerile prezidenţiale de duminică au mers la Dilma Rousseff

POLITICA ROMÂNEASCĂ, PROBLEME DE GEN

Alina Mungiu-Pippidi: "Românii nu au obiecţii la un preşedinte femeie"

Vlad Odobescu

Lumea politică mondială tinde să se echilibreze de la o vreme încoace, cel puţin în ceea ce priveşte genurile, constată Mihaela Miroiu, profesor universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Prin urmare, rezultatul alegerilor din Brazilia corespunde unei tendinţe mondiale. "Ea este atât rezultatul mişcărilor feministe, cât şi a faptului că femeile sunt mult mai bine profesionalizate decât acum câteva decenii", explică Mihaela Miroiu.

Atât ascensiunea politică a Dilmei Rouseff în Brazilia, cât şi a Cristinei Fernandez în Argentina a implicat şi susţinerea unor bărbaţi influenţi. S-ar fi descurcat singure? "De ce nu? Ar fi avut şanse. Din păcate însă, prestigiul multor femei este legat de influenţa bărbaţilor politici. Şi la noi se întâmplă la fel: dacă nu te bagă în seamă un bărbat, nu prea exişti în politică", constată Mihaela Miroiu.

Pe de altă parte, politologul Alina Mungiu-Pippidi susţine că există diferenţe enorme de la o ţară la alta. "Femeile care reuşesc în fosta «lume a treia» sunt în general cele alese de bărbaţi ca succe soare, soţii, amante sau discipole fidele. Mare diferenţă faţă de Germania sau Ţările Baltice (cel mai bun exemplu comparabil cu noi) unde nimeni nu remarcă în politică sau afaceri genul cuiva, ci doar valoarea şi, ca atare, femeile ajung la funcţia supremă din stat fără asemenea discuţii primitive", spune Alina Mungiu-Pippidi.

Sunt puţine şanse să vedem prea curând o femeie preşedinte, crede Mihaela Miroiu. Şi nu pentru că n-ar exista femei care să "prindă" în politica autohtonă, ci pentru că în general electoratul vrea altceva de la ele. "Se aşteaptă în special la politici apropiate cetăţenilor", susţine ea.

Ieşiri precum cea recentă a pre şedintelui Traian Băsescu sunt parte din problemă, consideră Alina Mungiu-Pippidi: "Cât vorbim despre femei sau bărbaţi ca şi candidaţi din specii diferite nu facem decât să exagerăm această tendinţă de lume nedezvoltată (...). Şeful statului se arată şi ca întâiul misogin al ţării când promovează mai ales femei ca Elena Udrea, astfel că părerea lui e o parte din problemă, nu o reflecţie autonomă asupra problemei. Am pus întrebarea în mai multe sondaje, şi românii vor mai multe femei în politică şi nu au obiecţii la un preşedinte femeie, deci obstacolul sunt bărbaţii ca el".

"Prestigiul multor femei din politică este legat de influenţa bărbaţilor. Şi la noi se întâmplă la fel: dacă nu te bagă în seamă un bărbat, nu prea exişti.", MIHAELA MIROIU, profesor SNSPA