Un fenomen inedit începe să se manifeste în zonele din România unde trăiesc comunităţi compacte de musulmani, în special în Dobrogea. Aici, tot mai multe tinere din etniile turco-tătară sau romă (aşa-numiţii “ţigani turceşti”) vin pentru efectuarea fotografiilor necesare reînnoirii cardului de identitate purtând vălul islamic pe cap.
Tinerele insistă ca în faţa aparatului de fotografiat de la Evidenţa Populaţiei să poarte şi respectivul accesoriu vestimentar, argumentând că acea maramă o poartă permanent când se află în afara domiciliului. „Acele persoane ne aduc de la Muftiatul Cultului musulman dovada că sunt membri practicanţi şi atunci le facem fotografia purtând acea maramă specifică. Legea nu prevede interdicţii pentru astfel de cazuri”, ne-a declarat Daniela Oprea, de la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei din comuna Valu- Constanţa. Doar glezna, palma şi figura pot fi văzute în afara casei La rândul lor, reprezentanţii Cultului Musulman din România consimt că acest curent (care în statele islamice, sunite sau şiite, este unul obişnuit) în rândul tinerelor musulmane există. „Faptul că tinerele îşi acoperă părul nu este întâmplător şi este în concordanţă cu dogmele religiei noastre. La musulmani, singurele zone ale trupului unei femei care pot fi văzute în afara cadrului familial sunt mâna- de la încheietură spre palmă, piciorul- de la gleznă în jos şi faţa. Părul, de asemenea, se acoperă cu o maramă, dar acest obicei cred că există şi la comunităţile de creştini”, ne-a spus imamul Ozgün Arslan, de la Muftiatul Medgidia (jud. Constanţa). „La Constanţa, anul trecut am avut circa 10 cazuri de fete care au insistat să fie fotografiate cu acel văl înfăşurat pe cap. Au adus adeverinţe de la Muftiat că aparţineau cultului musulman şi am procedat în consecinţă: este dreptul lor. Exigenţa de bază a unei fotografii de pe cartea de identitate este vizibilitatea asupra formei şi culorii ochilor şi a tuturor trăsăturilor feţei, iar faptul că acele persoane poartă un accesoriu vestimentar pe cap nu contrazice practica europeană în domeniu", ne-a transmis Serviciul Evidenţa Informatizată a Persoanei din municipiul Constanţa. Aflate în stare de adormire pe întreaga perioadă a dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, conceptele de „etnicitate” şi „muticulturalitate” au început să renască după 1990. Simbolistica religioasă a divizat adesea opinia publica a unor state europene. În Franţa, de pildă, vălul afgan („burqa” sau „niqab”) a fost interzis prin lege în anul 2011, după ce Guvernul a considerat că alimentează fundamentalismul islamic, că este sfidător în spaţiul public şi este instrument de oprimare a femeii. Au existat, însă, mai multe organizaţii care au protestat împotriva legii, considerând că este îngrădită libertatea religioasă. „Cred că ceea ce solicită aceste tinere musulmane şi, probabil, părinţii lor, ţine de o epocă a regăsirii identităţii- a se vedea şi experienţa franceză, cu tinerii magrebieni, care resping asimilarea părinţilor prin adoptarea unei identităţi asumate, ce nu va exclude tradiţia şi originile. Se leagă apoi şi de afirmarea de sine, într-o perioadă în care noţiunile de normal şi anormal au graniţe extrem de fluide. Să nu uităm şi contagiunea socială cu globalizarea. Ele între ele se influenţează chiar acceptând ideea separaţiei de părinţi şi tradiţie”, ne-a spus psihologul Aurora Liiceanu.
Recomandările noastre
