Și nu pentru că fostul polițist a petrecut, deja, prin arest aproape un sfert din anii pedepsei – perioadă care, oricum, se scade din detenție – ci pentru că Cioacă face puncte după gratii. Fostul polițist munceşte la biblioteca „Secției de maximă siguranță”, secție unde sunt încarcerați cei care primesc peste 10 ani de închisoare. Cioacă lucrează cu alți deținuți sau cu educatorul secției, în programe de artizanat (practicând inclusiv tehnica Origami, în care este deja specialist).

De altfel, cel considerat de instanță ucigașul Elodiei Ghinescu este și un maestru al machetelor de nave maritime, câteva dintre lucrările sale fiind prezentate în cadrul unor expoziții organizate de penitenciar cu prilejul unor manifestări desfășurate la Pitești și Mioveni. Toate acestea îl ajută pe Cioacă să acumuleze, mai repede decât alți deținuți ai secției, punctajul necesar intrării în comisia de eliberare condiționată. Practic, pentru fiecare lună lucrată aici, Cioacă primește 7 zile – câștigul care-l duce mai aproape de respectiva înfățișare (asta înseamnă că într-un an, poate câștiga, în acest fel, circa trei luni).

Desigur, acest lucru nu-i aduce neapărat și eliberarea. Doar că pentru cine se află după gratii, evaluarea nu se mai face în raport cu fapta pentru care deținutul a fost condamnat, ci pentru comportamentul din pușcărie. Iar potrivit unor surse din interiorul penitenciarului Colibași, chiar și dincolo de activitatea de la bibliotecă, Cioacă are un comportament exemplar. Cioacă și-a tapetat peretele camerei cu Arsenie Boca Primul și cel mai probabil avantaj de care s-ar putea, astfel, bucura este ca la următoarea comisie, regimul de „maximă siguranță” în care își ispășește condamnarea să-i fie schimbat în „regim închis”, unul ceva mai permisiv.

Până una-alta, Cioacă se bucură de cele mai bune condiții de cazare, „hoteliere”, după cum le numesc ceilalți deținuți, pentru că secția în care a fost închis este una dintre cele care au beneficiat de reabilitare și modernizare. Are televizor și împarte camera cu alți cinci deținuți, iar în ultimul timp i-a uimit pe „colegi” cu aplecarea sa către cele sfinte, tapetându-și peretele cu postere care-l înfățișează pe Arsenie Boca. Constantin Nicolescu, în același cor cu Făcăleață, recent eliberatul Vlăsceanu și proaspăt transferatul Zidaru Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, condamnat în februarie 2015 la 7 ani și 8 luni de închisoare pare să fi depășit episoadele tensionate care i-au cauzat probleme mari de sănătate.

De câteva luni, Nicolescu (încarcerat la Colibași în regim închis de detenție) lucrează la biserica Penitenciarului, unde coordonează și supraveghează activitățile educaționale care se desfășoară în cadrul lăcașului de cult. Ca și în cazul lui Cioacă, toate aceste activități îi aduc puncte, puncte care îl vor duce și pe el mai aproape de comisia de eliberare condiționată (deşi mai are de trecut şi alte hopuri legislative). Iar la Nicolescu, lucrurile se mișcă și mai repede, ca efect al vârstei. În plus, fostul președinte al CJ Argeș cântă, acum, în corul bisericii alături de nimeni altul decât Liviu Făcăleață, condamnat pentru corupție alături de Cornel Penescu.

Cu Nicolescu în cor au mai cântat și alte „VIP-uri”, printre care Codruț Vlăsceanu, condamnat în „Dosarul Permiselor”, eliberat înainte de termen, la sfârșitul lunii noiembrie, dar și Daniel Zidaru, fost ofiţer specialist al aceluiași Serviciu Permise Argeș, condamnat în același dosar, transferat la Penitenciarul Tâtgu Jiu.

Plantoanele nocturne i-au grăbit eliberarea lui Vlăsceanu Fostul șef al Serviciului Regim Permise și Înmatriculare Vehicule Argeș, condamnat în „Dosarul permiselor”, eliberat de la Penitenciarul Colibași după executarea a 2 ani și 8 luni de pușcărie, din cei 6 la care a fost condamnat, a ajuns în comisia de eliberare condiționată datorită câtorva aspecte, dincolo de cele legate de vârstă, printre care unele referitoare la activitatea desfășurată în închisoare.

Codruț Vlăsceanu, căruia colegii de celulă îi spuneau „Colonelul”, a efectuat, printre altele, plantoane de noapte, împreună cu un polițist, în baza cărora și el a primit punctaje, unele foarte bune, pentru că, în cazul activității de noapte, beneficiile sunt şi mai mari. Ca să poată efectua astfel de activități, Vlăsceanu a renunțat de bunăvoie la dreptul la protecţie pe care îl avea, ca fost polițist. O protecție care i-ar fi adus condiții mai bune de detenție, dar care nu i-ar mai fi dat șansa să muncească şi, implicit, să câştige bunăvoinţa comisiei de eliberare condiţionată. Isabela Moiceanu, titrează jurnaluldeastges.ro