S-a întâmplat joi seara. Nu mi-am dat seama că Oana Roman este invitată pentru a i se face reclamă emisiunii ei, de pe Antena 2. Am crezut că urmează iar o plictiseală provocată de o femeie care vrea să ne etaleze calităţile ei, nerecunoscute de publicul larg, sau de nimeni.
Când a intervenit şi mama ei m-am îngrozit. Am crezut că iar încep discuţiile legate de neachitarea chiriei şi despre persecuţii politice imaginare.
Cu câteva luni în urmă am făcut un interviu cu Petre Roman. Cel de acum, cu nevastă tânără şi copil de vârstă foarte mică şi cu părul vopsit. După două ore de discuţii, Petre Roman m-a cucerit. Un politician interesant şi un om fermecător, un om liniştit, echilibrat, foarte bine pregătit, cu disponibilităţi în toate domeniile. M-am tot gândit ce frumos şi ce greu este să îţi schimbi viaţa către vârsta a treia şi ce bine a trecut el acest examen. În timp ce restul familiei, să spunem, cam bâjbâie. Doamna Mioara Roman, o distinsă profesoară şi o ziaristă cu performanţe remarcabile s-a pierdut într-o problemă personală de ordin imobiliar. Din care nu mai poate să iasă şi care o umple de penibil. Pe vremuri, tot în acest ziar scriam o serie de articole despre posibila prezenţă a unor microfoane în diverse locaţii.
Aveam un aparat care depista câmpuri electromagnetice acolo unde acestea nu ar fi trebuit să fie prezente. Mulţi oameni importanţi doreau să-şi verifice casele şi birourile, atât cât putea acel aparat uşor rudimentar. Mergeam cu el în multe locuri. Aşa am ajuns şi acasă la Petre Roman. Mulţi oameni or fi fost pe acolo. Eu, având în vedere motivul pentru care venisem, am fost condus prin toate cămările şi prin toate cotloanele. Aşa am văzut una dintre cele mai spectaculoase vile pentru nişte intelectuali (din toată viaţa mea). Casa pe care o văzusem eu nu se potriveşte cu locuinţa modestă despre care vorbeşte Mioara Roman pe la toate televiziunile. Din acest motiv nu am nici o compasiune pentru drama pe care o trăieşte.
Despre Oana Roman am citit multe şi ştiu şi mai multe de pe vremea când lucram în presa mondenă. Ambiţia ei de a fi băgată în seamă m-a lăsat rece. Scriu aşa din respect faţă de o femeie tânără. Alţii o descriu în culori mai stridente.
Dar, să ne întoarcem la emisiunea Acces direct. Aproape cu lacrimi în ochi Oana îi povesteşte Simonei Gherghe ce copilărie grea a avut. Adolescenţa , în continuare, a fost şi mai grea. Tonul dialogului este emoţionant. Dacă eşti dintr-o familie bogată îţi pot da lacrimile, dacă vii din viaţa reală totul pare uşor penibil. Apoi intervine Mioara Roman şi începe să-şi laude fiica. Totul a fost perfect în viaţa asta a lor de sacrificiu. În plictiseala asta începe să apară şi mahalaua.
Cine are sau a avut ureche muzicală în toată familia, ce zicea bona germană, cum a terminat Oana studiile, prima, la Paris, cum soţia lui Petre Roman nu o lasă să îşi vadă frăţiorul. Penibil. Oana este realizată , deşi nu a putut continua înotul de performanţă din cauza funcţiei tatălui, nu a putut ajunge cântăreaţă, nu a mers cu maşina pe trotuarul bulevardului Elisabeta.
Ea, vedeta de la Antena 2, care se simte bine în pielea ei, aşa plinuţă cum se găseşte, este ţinta unor reviste mondene, dar nu-i bagă în seamă. A avut cei mai frumoşi bărbaţi şi a stat mulţi ani cu cel mai grozav dintre ei. Mioara vrea un nepot şi Oana o să îi facă. Până la utrmă şi la urmă majoritatea dintre noi ne privim cu ochi buni. Este omenesc. Dar nu mergem la televizor, nu venim cu mama să ne laude. Sau dacă ajungem, vreodată, acolo nu dăm senzaţia că suntem cu un cap peste ceilalţi oameni, dispreţuindu-i. Păcat că aceste două femei, dintre care una remarcabilă, nu stau acasă.
Recomandările noastre
