In spectacolul "Capra sau Cine e Sylvia?", dupa piesa lui Eduard Albee, jucat in premiera la Teatrul Act, personajul Marcel Iures se indragosteste de o capra si este gata sa-si sacrifice familia de dragul ei.
Lui Edward Albee, in varsta de 79 de ani, i s-a decernat in 2005 Premiul Tony pentru intreaga cariera. Dramaturgul este considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi americani in viata, fiind un militant recunoscut pentru drepturile homosexualilor.
Spectacolul, montat de Alexandru Dabija, ii mai are in distributie pe Emilia Dobrin in rolul sotiei, pe Constantin Draganescu, care il joaca pe prietenul buclucas al familiei, si pe Marius Damian, care intra in pielea fiului, un adolescent homosexual.
Personajul lui Iures are asadar toate coordonatele fericirii „americanizate”: o familie, bani materializati intr-o casa frumoasa si o cariera de invidiat. Nu este totusi de-ajuns! El se indragosteste si, mai ales, isi explica pasiunea pentru o capra „cu ochi calzi”.
Zoofilia are niste resorturi psihologice de nebanuit, iar pasiunea neobisnuita, care provoaca disperarea sotiei (Emilia Dobrin joaca cu mult talent cinismul acesteia) este justificata cu argumente. Iures intruchipeaza extraordinar cautarile, blazarea, chinul si tristetea barbatului indragostit, pe bune, de capra Silvia.
Un rol aparte face baiatul de 19 ani, fiul lui, care, desi homosexual, nu este blamat de parinti si caruia ii este respectata alegerea. Totusi, nici fiul, nici sotia nu pot sa accepte nefirescul iubirii pentru capra.
Prin subiectul nonconformist si irational ce exploreaza natura iubirii, chiar daca si pentru un animal, Albee lanseaza intrebari provocatoare. Textul, impecabil scris, arunca o privire curajoasa si interogativa asupra prejudecatilor de tot felul care ne inconjoara.
„Capra sau Cine e Sylvia”, avand subtitlul „Note pentru o definire a tragediei”, a avut premiera mondiala pe 10 martie 2002. Printre cele mai cunoscute texte ale dramaturgului Eduard Albee se numara „Zoo Story” (1958), „Cui i-e frica de Virginia Woolf?” (1962) sau „Trei femei inalte” (1991), cu ultima Albee castigand al treilea Premiu Pulitzer.
A primit sase distinctii importante: trei Premii Tony si alte trei Pulitzer (1966, 1974, 1991). De asemenea, in 1980 a fost decorat de Academia Americana si de Institutul de Arte si Litere cu Medalia de Aur pentru Drama, iar in 1996 a primit atat „Kennedy Center Honors”, cat si Medalia Nationala pentru Arte.
Dramaturgul a avut o existenta contorsionata, infiat de mic, elev al scolii militare, cu un nonconformism declarat. Piesele sale, care ating uneori absurdul, alteori facilul, au fost intotdeauna foarte controversate, apreciate sau hulite. „Am fost foarte laudat si foarte criticat. Pana cand nu voi mai scrie, cam pe la 90 de ani, totul imi va fi egal. Nu poti tine pasul nici cu critica, nici cu moda”, spunea Albee.