Partea subterană a tranzacţiilor cu metale preţioase se menţine la 80%, în România, care este o piaţă de desfacere importantă, cu aproximativ 15 tone de bijuterii de aur vândute anual.

Din estimările furnizorilor, România este o piaţă de 230 milioane de euro pentru producătorii străini de metale preţioase. Cum statistica în domeniu este cvasiinexistentă, este dificil de cuantificat cât din piaţă este legală, respectiv fiscalizată, relatează revista "Capital".

Procentele indicate însă de directorul Institutului Italian de Comerţ Exterior (ICE), Mario Iaccarino, sunt îngrijorătoare. "Valoarea pieţei româneşti a metalelor preţioase este greu de evaluat. Şi asta fiindcă piaţa legală este undeva la 15%-20%“, spune oficialul. Altfel spus, 80% din tranzacţii sunt nefiscalizate.

Italia are o cotă de aproximativ 49% din toată piaţa românească a metalelor pre ţi oase, inclusiv a bijuteriilor.

Exporturi mai mari cu 350%

"Suntem printre primii furnizori pentru România, dar există produse care provin din Turcia şi care, probabil, depăşesc acest procentaj“, recunoaşte Iaccarino. Pe piaţa autohtonă sunt şi bijuterii din India, însă mai puţine.

Anul trecut, au fost eliminate accizele la bijuterii. Şeful ICE spune că acesta ar putea fi unul dintre motivele "exploziei“ exporturilor, pe acest segment, în primele două luni ale anului în curs. "În 2010, Italia a exportat în România de 17,5 milioane de euro, cu o creştere faţă de anul precedent de peste 46%. Dar, lucru şi mai interesant, în primele două luni ale acestui an, avem un export de 10,8 milioane de euro. Practic, mai mult de jumătate din ceea ce a fost exportat în întregul an 2010“, arată Iaccarino.

Potrivit Institutului italian de statistică (ISTAT), exporturile italiene de profil, în România, au crescut, în primele două luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2010, cu peste 350%.

Şi totuşi, la o piaţă "subterană“ de 80%, te întrebi ce nu merge bine, astfel ca statul să rămână şi el măcar cu o parte din toţi banii rulaţi. Explicaţia indicată de repre zentanţii din domeniu este "tot statul“. Era de aşteptat ca eliminarea taxelor la bijuterii să scoată la suprafaţă o parte din marfă, mai ales că producătorii şi furnizorii – care au făcut un lobby puternic pentru anularea accizei – mizau pe asta. Dar de la 1 iulie, TVA a crescut de la 19% la 24%, ceea ce a afectat şi piaţa bijuteriilor. Să faci evaziune a devenit mai "ieftin“ decât să plăteşti ditamai impozitul, crescut şi într-un moment nepotrivit: scumpirea aurului pe bursă, la pachet cu scăderea a consumului.

Cumpărăm 15 tone de bijuterii de aur pe an

În perioada 15-16 iunie, ICE organizează, la Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de profil. Vor veni în România 30 de firme italieneşti producătoare de bijuterii şi 450 dintre cei mai mari cumpărători de bijuterii de lux din Europa de Est. Valorile produselor prezentate vor depăşi 4-5 milioane de euro.

Firmele străine sunt foarte interesate de piaţa românească, spune Iac - carino, având în vedere că, în România, se comercializează pe piaţa oficială, în medie, 15 tone de bijuterii de aur pe an. Potrivit datelor fur nizate de Federaţia Me talelor şi Pietrelor Preţioase, aproape 10% din cantitatea tran zacţionată o reprezintă aurul de 18 karate, iar aproximativ 85% din bijuterii provin din import. "Valoarea pieţei româneşti a metalelor preţioase este greu de evaluat. Şi asta fiindcă piaţa legală este undeva la 15%-20%.“ MARIO IACCA