Discuţiile mediate de Uniunea Europeană la Bruxelles între Rusia şi Ucraina s-au încheiat astăzi fără niciun rezultat concret, anunţă BBC.
Gazul rusesc rămane, încă, o problemă nerezolvată. Motiv suficient pentru statele est-europene afectate să vorbească despre reactivarea centralelor nucleare moştenite de la regimurile comuniste. După ce responsabilii Gazprom, compania de gaz rusească, şi ai Naftogaz, “omologul” ucrainian, s-au întâlnit la Moscova azi-noapte, într-o tentativă de a debloca impasul energetic ce afectează întreaga Europă, speranţele erau la cote înalte astăzi dimineaţă.
Întâlnirea de la Bruxelles, mediată de organismele comunitare, trebuia să pună punct diferendului şi să “deschidă” robinetul conductelor.
Negocierile din capitala Belgiei nu au adus însă nimic pozitiv, aruncând din nou sub semnul întrebării posibilitatea stingerii rapide a crizei energetice actuale. BBC anunţă chiar că impasul pare important, din moment ce toate întâlnire programate astăzi între părţile implicate şi Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, au fost anulate.
Responsabilul comunitar încearcă să rezolve cât mai rapid diferendul ruso-ucrainian, acuzând Moscova şi Kievul că “au luat ostatic gazul” şi cerând reluarea imediată a livrărilor. De altfel, Uniunea Europeană s-a arătat dispusă să trimită echipe de monitorizare la graniţa dintre Rusia şi Ucraina, pentru a verifica unde s-au înregistrat “scurgerile” de gaz de pe traseu.
De fapt, acesta pare să fie şi subiectul principal de dezbatere între responsabilii ruşi şi cei ucrainieni, din moment ce se duce un adevărat război al declaraţiilor, acuzaţiile curgând din ambele părţi. Rusia susţine în continuare că partea ucrainiană a blocat fluxul de gaz, închizând pur şi simplu conductele, în timp ce Kiev-ul neagă cu vehemenţă acuzaţia în declaraţii ce indică exact contrariul – Rusia este cea care a decis să taie livrările de gaz.
Kozlodui, reloaded? Problema gazului rusesc a adus în prim-plan nu doar vulnerabilitatea şi dependenţa energetică a statelor europene faţă de Rusia, ci şi chestiunea vechilor centrale nucleare sovietice din estul continental. Bulgaria şi Slovacia sunt doar două exemple într-un peisaj perforat de vocile tot mai insistente ale celor care cer repunerea în funcţiune a unor “mamuţi” extrem de periculoşi pentru securitatea mediului.
În condiţiile în care depinde în proporţie de 100% de gazul rusesc, Bulgaria a fost cel mei greu lovită de criza energetică actuală. Rămasă practic fără surse de încălzire, administraţia de la Sofia a anunţat prin vocea preşedintelui Georgi Parvanov că studiază posibilitatea repornirii centralei nucleare de la Kozlodui, închisă în preajma accederii Bulgariei la spaţiul comunitar.
Responsabilii Comisiei Europene au refuzat să comenteze eventualitatea repunerii în funcţiune a reactoarelor bulgare, susţinând că acţiunea nu a fost confirmată oficial printr-o adresă remisă organismelor comunitare. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Ferran Tarradellas, a confirmat că “situaţia Bulgariei este una de criză”, dar nu s-a pronunţat asupra măsurilor ce ar trebui luate, indicând doar că “grupul de decizie pe probleme energetice al Uniunii se va întâlni mâine pentru a evalua impactul evenimentelor”. Citiţi şi:
Gazul rusesc aprinde “Războiul Rece” în Europa
Recomandările noastre
