American International Group (AIG), cândva cel mai mare grup de asigurări din lume după valoarea de piaţă, a trecut, in ultimele 24 de ore, de la agonie la extaz.

Daca azi-noapte liderii AIG au dorit sa anunte falimentul, acesta nu a mai venit deoarece Rezerva Federala a intervenit, acordandu-le 85 de miliarde de dolari pe o perioada de 2 ani.

Compania, aflată în criză de lichidităţi, a primit ieri undă verde de la autorităţile statului New York pentru a accesa fonduri de 20 de miliarde de dolari din capitalul subsidiarelor, scrie Reuters. Voci din piaţă spun însă că banca are nevoie de circa 70 de miliarde de dolari pentru a ieşi din criză. Asigurătorul a ajuns în această situaţie dificilă din cauză că a garantat instrumente riscante legate de sectorul imobiliar american, aflat acum în colaps. În ultimele trei trimestre, AIG a consemnat pierderi totale de 18 miliarde de dolari.

„Falimentul AIG ar avea un impact mult mai puternic decât prăbuşirea unei bănci precum Lehman, sau Bear Stearns. AIG are o prezenţă globală mult mai extinsă. Acoperirea lor poate influenţa o bază largă de consumatori din întreaga lume“, a declarat şi Lorraine Tan, director de cercetare pentru piaţa asiatică la agenţia de rating Standard&Poor’s (S&P). AIG este prezentă şi în România, prin intermediul reprezentanţelor locale AIG România şi AIG Life.

Se caută salvatori

Investitorii sunt speriaţi de perspectiva falimentului AIG, mai ales că nu s-au trezit încă din şocul prin care au trecut în weekend, când din două bănci cu istorie în spate, Lehman Brothers şi Merrill Lynch, a mai rămas doar numele. Prima a intrat sub protecţia legii falimentului, iar a doua a fost preluată de Bank of America pentru 50 de miliarde de dolari. Pentru a salva AIG, băncile JP Morgan şi Goldman Sachs au un plan comun, care se bucură de suportul Fed (Federal Reserve System), prin care doresc să pună la dispoziţia AIG credite în valoare de până la 75 de miliarde de dolari, scrie Reuters, citând surse apropiate situaţiei.

AIG a cerut sâmbătă ajutorul autorităţ ilor americane, care au trecut imediat la acţiune în vederea salvării asigurătorului. Oficialii AIG au negociat fără succes o serie de alianţe şi chiar preluarea de către anumite companii. La masa negocierilor au fost banca britanică Barclays şi compania de investiţii şi asigurări Berkshire Hathaway, deţinută de legendarul investitor Warren Buffet. În cele din urmă, firma acestuia a renunţat la o eventuală implicare în salvarea AIG. Când ratingurile strică afacerea

Situaţia AIG s-a înrăutăţit, ieri, când marile agenţii de rating au scăzut calificativul instituţiei. În aceste condiţii, devine foarte dificil pentru AIG să mai contracteze credite prin care să scape de criza de lichiditate, deoarece foarte puţini creditori vor fi dispuşi să rişte. Multe voci au condamnat agenţiile pentru că nu au scăzut ratingul instituţ iei mai devreme. Analiştii de la Barclays au subliniat importanţa creării unei instituţii care să avertizeze din timp când o companie se confruntă cu probleme. Problema cu agenţiile de rating este una mai veche, deoarece modul în care ele funcţionează nu este unul tocmai corect. Este vorba de faptul că, pe lângă activităţile de rating, ele au şi afaceri de consultanţă, nedelimitate clar. Astfel s-a ajuns la situaţia ca o firmă de rating să acorde calificative unei companii care îi este client pe partea de consultanţă. Posibil efect de domino

După aceste „lovituri“, prăbuşirile s-ar putea ţine lanţ: falimentul Lehman Brothers a început deja să-şi facă efectele. Asigurătorul olandez Aegon, prezent şi în România, a anunţat ieri că are o expunere de 265 de milioane de euro la falimentul Lehman Brothers, prin obligaţiuni şi alte produse conectate la situaţia băncii americane de investiţii. Într-o situaţie similară s-ar putea afla în curând şi companiile partenere AIG. În acest context, pentru a relaxa piaţa, băncile centrale din întreaga lume au început să pompeze masiv bani. Numai Banca Centrală Europeană a injectat ieri 70 de miliarde de euro (99,8 miliarde de euro) în piaţă. Acesteia i s-au alăturat Banca Japoniei, cu 24 de miliarde de dolari şi Banca Angliei, cu 36 de miliarde de dolari.

EFECTE

Ecouri până la Moscova

Bursa din Moscova, MICEX, a suspendat ieri tranzacţiile, după ce indicele principal a pierdut 16,6%, ajungând la cel mai scăzut nivel al ultimilor zece ani. Situaţia este cu atât mai gravă, în condiţiile în care războiul din Georgia a înjumătăţit luna trecută capitalizarea pieţei de acţiuni ruse. Marile pieţe europene au înregistrat ieri scăderi de peste 3%, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Indicele Nikkei al Bursei din Japonia a pierdut peste 5%.

Pe Bursa noastră, prăpăd şi mai mare: acţiunile BRD s-au prăbuşit cu 13,2%, iar indicele general al pieţei (BET-C) a scăzut cu 7,4%. Şi leul a continuat să se deprecieze în raport cu euro. Cursul de referinţă anunţat de BNR a urcat la 3,6494 lei/euro, cel mai mare nivel din ultimele aproape trei luni. Pe plan mondial, preţul petrolului a scăzut şi el cu 4% ieri, sub 93 de dolari pe baril.