Convorbiri fictive pe telefoane RDS

Convorbiri fictive pe telefoane RDS

Mai mulţi bucureşteni susţin că au de plătit facturi astronomice la RCS-RDS, cu toate că nu au vorbit niciodată pe acele numere, iar unii nici măcar nu au primit telefoane mobile.

Loredana S., din Capitală, reclamă că a primit o factură de 900 de lei de la RCS-RDS la un telefon mobil, deşi nu a vorbit de pe acel număr şi nu a solictat telefonul. Mai mult decât atât, tânăra susţine că numărul pentru care i s-a întocmit factura nu coincide cu cel care i-a fost repartizat.

În situaţii similiare sunt alte zeci de bucureşteni, unii dintre ei având de plătit şi 2.200 de lei fără să fi văzut vreodată vreun telefon mobil de la RCS. Cei care refuză să plătească aceste facturi astronomice sunt puşi în situaţia de a li se sista telefonul fix, cablul şi internetul.

Telefon „repartizat“ prin portarul blocului

„La începutul verii, am primit de la portarul blocului unde locuiesc un pachet care avea în el un telefon de la RCS. L-am pus în dulap cu gândul să-l restitui pentru că nu mai aveam nevoie de încă un mobil. Din păcate, nu am avut timp să-l dau înapoi“, ne-a povestit Loredana.

Tânăra spune că pe 3 octombrie s-a dus la casieria RCS-ului din Vitan să plătească, ca în fiecare lună, cablul, internetul şi telefonul fix. „La ghişeu, am avut un şoc: «Aveţi de plătit 900 lei telefonul mobil», mi-a spus casiera. Eu aproape uitasem de telefonul mobil pe care l-am primit de la ei, fără ca eu să semnez vreun act pentru primirea lui“, susţine tânăra.

A fost îndrumată de casieră să vorbească cu cei de la Relaţii cu Publicul. Pe desfăşurătorul primit, nu a recunoscut niciun număr. „Le-am spus asta, însă au început să ţipe isteric la mine. «Aveţi telefonul, aţi vorbit şi nu vreţi să plătiţi»“, îşi aminteşte Loredana.

Încurcătură între numere

Tânăra a blocat telefonul mobil şi a mers în audienţă la casieria din sectorul 3, unde i s-a cerut să aducă documentele pe care le avea acasă. Când a căutat în actele date la primirea telefonului, a mai avut un şoc: telefonul primit de ea avea un număr diferit de cel facturat. „Nu am semnat nicio anexă la contract şi, în plus, s-a greşit şi numărul. M-am învoit din nou de la serviciu şi am mers din nou în audienţă“, povesteşte Loredana.

După ce a aşteptat o oră şi jumă tate, a fost primită de un domn Florin Ivan. „Acesta mi-a spus: «Am înţeles situaţia, mâine sau poimâine se va rezolva»“, mai povesteşte tânăra. După patru săptă mâni, nu s-a întâmplat nimic.

În acest moment, tânăra este văzută drept „rău-platnic“ de cei de la RDS, aşa că i s-a tăiat telefonul fix, cu toate că era pe un contract separat.

„Am de plătit 2.200 de lei la mobil, deşi nu am primit telefonul“

Ca să verificăm spusele Loredanei, am mers la sediul din sectorul 3 unde se ţin audienţe, unde am constatat că alte zeci de bucureşteni stăteau la rând pentru a rezolva reclamaţii similare.

„Am de plătit 2.200 de lei la telefonul mobil, deşi nu am primit niciodată un telefon de la ei. Când mi-au venit facturile am rămas şocată. Cel care a primit telefonul în locul meu a vorbit în Portugalia, Spania, Suedia, Australia. Pentru că nu am plătit această factură, nu m-au lăsat să plătesc fixul şi internetul, în curând or să mi le taie. Deşi au trecut foarte multe luni de atunci, nu au rezolvat această situaţie“, ne-a povestit Veronica S.

O altă doamnă are de plătit 700 de lei, tot pentru un telefon mobil pe care nu l-a văzut niciodată. „Cred că singura posibilitate ca să rezolv această problemă este să-i dau în judecată. Din martie vin o dată pe lună în audienţă, fără niciun rezultat“, susţine femeia.

În ciuda numeroaselor solicită ri făcute la conducere, până la închiderea ediţiei nu am primit niciun punct de vedere din partea companiei RCS-RDS, ci doar promisiunea că o să fim contactaţi de cei de la marketing.

OPINIA SPECIALIŞTILOR

Consumatorii nu trebuie să plătească facturile

Reprezentanţii organizaţiilor care se ocupă de protecţia consumatorilor spun că oferirea de servicii care nu au fost solictate reprezintă o vânzare forţată, interzisă prin OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă.

„Potrivit art. 53, lit. b din. ordonanţă, prin vânzare forţată se înţelege prestarea unui serviciu către o persoană, fără o cerere prealabilă din partea acesteia, solicitându-i acceptarea acelui serviciu prin achitarea contravalorii. Prin urmare, consumatoarea nu trebuie să plătească acele facturi“, afirmă Mihai Titichi, şef Serviciu juridic al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România.

Acesta mai spune că sistarea altor servicii, făcute pe contracte diferite, reprezintă o practică comercială agresivă. „Consumatoarea ar trebui să se adreseze direct Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Dacă problema nu se rezolvă, ar trebui să acţioneze în instanţă firma“, conchide Mihai Titichi.

NOTĂ. În fiecare miercuri, veţi întâlni în pagina de protecţie a consumatorului poveşti ale românilor care au fost înşelaţi şi soluţii la problemele lor. Puteţi reclama abuzuri şi puteţi povesti experienţele prin care aţi trecut la adresa consumator@evz.ro sau la numărul 021.202.2000.

Ne puteți urmări și pe Google News