Unul dintre cei mai importanţi artiști contemporani români, Constantin Flondor, s-a născut pe data de 16 decembrie 1936, la Cernăuţi, Bucovina.

A balansat în căutările sale de a studia natura între matematică și pictură. A studiat pictura, între anii 1954-1960, la Institutul „Nicolae Grigorescu” din București, devenind, din anul 1962, profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. A contribuit la elaborarea programului pedagogic al grupului Sigma, în calitate de membru al grupului și de director al liceului (1969-1975). În 1964 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Devine co-fondatorul grupului 1+1+1 (Ștefan Bertalan, Roman Cotoșman, Constantin Flondor), apoi, în 1969, al grupului Sigma (Ștefan Bertalan, Lucian Codreanu, Constantin Flondor, Ioan Gaita, Elisei Rusu, Doru Tulcan) și, în 1985, fondator al grupării Prolog. Dialogul cu natura, comunicarea cu plantele, rămâne pentru artist, el însuși natura, conditio sine qua non. „Există ceva ce circulă între noi și lume… Când aflu o taină, un mister, este o bucurie”, spune Constantin Flondor.


FOTO: Constantin Flondor și geometria fulgului de nea



Cum se leagă lucrurile

Geometria a murmurat-o Constantin Flondor demult și într-un fel continuu, fie că era vorba de felul de cum se comportau membranele de săpun și analogia lor dusă până la structura fagurelui de miere, fie că era vorba de îmbinarea barelor triunghiulare și pentagonale. „Matematica este un text lăsat pentru a desluși o părticică din înțelepciunea divină. Sensibilitatea mea pentru fulgul de nea ține de reluarea unor gânduri mai vechi în analogie cu simbolul pentru Cer și Cernere. Am găsit în Fragmentarium- ul lui Eminescu următoarea minunată observație: „Crucea bizantină este ca un fulg de nea, mic reprezentant al universului”. În acest fel lucrurile se leagă, iar geometria pe care o utilizez nu este rezultatul unor invenții, ci a unor descoperiri, a unor observații”, spunea pictorul.