După acţiunile din Libia, Parisul se află iarăşi în centrul unei intervenţii militare într-o altă ţară. Elicoptere ale ONU şi ale armatei franceze aflate în Coasta de Fildeş au atacat ieri ţinte militare aparţinând fostului şef de stat Laurent Gbagbo, într-un moment în care trupele fidele preşedintelui ales şi recunoscut de comunitatea internaţională, Alassane Ouattara, se pregăteau să preia controlul asupra principalului oraş al ţării, Abidjan. ONU a anunțat, după mai multe ore de la debutul asaltului, că trei generali fideli lui Gbagbo negociază predarea acestuia în schimbul unor garanții de securitate pentru acesta și acoliții săi.

Oficialii francezi au confirmat, de asemenea, că negocierile sunt pe punctul de a se finaliza cu acceptul lui Laurent Gbagbo de a părăsi puterea, potrivit BBC. „Suntem pe punctul de a-l convinge să se retragă de la putere”, a declarat șeful diplomației franceze, Alain Juppe. Criza din Coasta de Fildeş a început după ce Alassane Ouattara a fost declarat câştigătorul alegerilor prezidenţiale din 28 noiembrie 2010. Laurent Gbagbo a contestat victoria rivalului şi a refuzat să cedeze puterea în ciuda eforturilor diplomatice, precum şi a sancţiunilor economice şi financiare.

Intervenţia ONU şi a Franţei în conflictul civil din Coasta de Fildeş a fost explicată de secretarul general al organizaţiei, Ban Ki-moon. Acesta a spus că atacurile nu reprezintă o declaraţie de război la adresa lui Gbagbo, ci au rolul de a-i proteja pe civilii din Coasta de Fildeş, fiind autorizate de rezoluţia ONU 1975 din 30 martie. "Aceasta este o consecinţă directă a refuzului lui Gbagbo de a ceda puterea şi de a permite o tranziţie paşnică", a spus Ban Ki-moon. Forţele de pace ale ONU din Coasta de Fildeş, în număr de 9.000, au fost zilele trecute ţinta unor atacuri. Parisul justifică, Moscova critică

Franţa, fosta putere colonială din Coasta de Fildeş, preluase deja controlul asupra aeroportului din Abidjan, pentru a asigura securitatea cetăţenilor francezi şi străini din ţara africană. Aproximativ 12.000 de cetăţeni francezi trăiesc în prezent în Coasta de Fildeş. Palatul Elusee a precizat azi că atacurile, derulate luni seară la solicitarea ONU au avut scopul de a neutraliza artileria şi blindatele trupelor lui Gbagbo.

Forţele franceze din Coasta de Fildeş, aproximativ 1650 de militari, sunt gata să participe la noi acţiuni dacă va fi nevoie, a precizat pentru Reuters un purtător de cuvânt al armatei, Thierry Burkhard.

Un purtător de cuvânt al şefei diplomaţiei UE, Catherine Ashton, a declarat că aceasta a susţinut măsurile luate de Franţa şi de ONU. "ONU are un mandat pentru a proteja cetăţenii şi susţinem acest lucru", a declarat Michael Mann, citat de EUObserver. În schimb, Moscova a criticat azi folosirea forţei militare. Ministrul de externe Serghei Lavrov a anunţat că analizează aspectele legale ale intervenţiei, ţinând cont că misiunea ONU de menţinere a păcii are obligaţie de a fi neutră. Fostul şef al statului, Laurent Gbagbo, acuză Franţa că îl susţine în mod deschis pe rivalul său, Alassane Ouattara.

Ouattara anunţă că victoria e aproape

Explozii puternice s-au auzit azi în Abidjan din apropierea palatului prezidenţial, a rezidenţei lui Gbagbo şi a unei baze militare a fidelilor fostului şef al statului. Agenţiile internaţionale notează că sunt cele mai grele lupte de la intrarea în oraş, în urmă cu cinci zile, a trupelor lui Ouattara.   

Forţele loiale preşedintelui recunoscut de ONU, Alassane Ouattara, au anunţat  că au învins rezistenţa fidelilor lui Gbagbo din ultimul său bastion şi au intrat în reședința acestuia.

Apropiaţii fostului şef al statului au insistat însă că, în ciuda bombardamentelor, şi-au menţinut poziţiile şi deţin controlul asupra palatului prezidenţial, a rezidenţei lui Gbagbo şi a mai multor baze militare. Ei au negat că Gbagbo şi-ar negocia predarea. Liderul militar al trupelor lui Gbagbo a propus totuşi un armistiţiu începând de azi.

Cel puţin 1.500 de oameni au murit în timpul conflictului izbucnit în ţara africană pe fondul crizei politice, potrivit estimărilor iniţiale. Bilanţul final va fi, cel mai probabil, mult mai mare.

Masacrul din Duékoué Informaţiile privind masacrul petrecut în vestul ţării, la Duékoué, unde sute de persoane au fost ucise în timpul luptelor săptămânile trecute, au provocat îngrijorarea ONU care a cerut investigarea crimelor. Conform Misiunii ONU, cel puţin 330 de persoane au fost ucise în urmă cu două săptămâni la Duékoué, în vestul ţării, în timpul asaltului executat de forţele lui Ouattara. Multe dintre crime sunt atribuite trupelor fidele preşedintelui recunoscut de comunitatea internaţională. Un reprezentant al Crucii Roşii a spus că numărul morţilor este mult mai mare - cel puţin 800, în vreme ce o organizaţie caritabilă locală a ridicat bilanţul la 1.000. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a făcut apel duminică la Alasanne Ouattara, să ia măsuri împotriva celor care au participat la masacrul din vestul ţării, a anunţat un purtător de cuvânt al ONU, citat de AFP. La rândul său, Ouattara, care a discutat  la telefon cu secretarul general, a dezminţit acuzaţiile că partizani ai săi ar fi participat la masacrul de vineri din oraşul Duekoue şi a precizat că a cerut efectuarea unei anchete. UE a avertizat împotriva violenţelor din Coasta de Fildeş, dar şi-a menţinut sprijinul pentru Ouattara, în ciuda acuzaţiilor aduse trupelor acestuia.  Românii, atenţionaţi să evite călătoriile în zonă Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE) i-a atenţionat azi pe cetăţenii români să evite călătoriile în Coasta de Fildeş, iar persoanele care se află pe teritoriul acestui stat sunt sfătuite să părăsească imediat zona. "Situaţia de securitate din Coasta de Fildeş este instabilă, înregistrându-se ciocniri armate şi violenţe inclusiv împotriva civililor", anunţă un comunicat al MAE.

"MAE, prin intermediul Ambasadei României în Senegal monitorizează, în permanenţă, situaţia de securitate din acest stat", spune comunicatul.

"Cetăţenii români care se află în Coasta de Fildeş sunt sfătuiţi să se adreseze, de urgenţă, Ambasadei României în Senegal şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale astfel încât să fie în permanenţă informaţi în legătură cu posibilităţile de asistenţă consulară şi cu situaţia din zonă", precizează MAE.