În cazul celor condamnaţi definitiv, judecătorii vor avea mână liberă pentru a hotărî dacă cer sau nu confiscarea averilor. Dacă legea trece de parlament, la bugetul statului vor reveni sute de milioane de euro.

Dacă va fi votată de Parlament, legea confiscării averilor acumulate ilegal va fi aplicată exclusiv infractorilor condamnaţi definitiv. Într-o primă formă, proiectul a fost aprobat miercuri de guvern. Reprezentanţii PSD au anunţat, în mod surprinzător, că vor susţine proiectul, renunţând astfel la iniţiativa proprie.

Forma propusă de Executiv prevede ca, în cazul proxeneţilor şi al traficanţilor, inclusiv al celor condamnaţi pentru fapte de corupţie sau pentru infracţiuni economice, judecătorul poate dispune confiscarea întregii averi a celui în cauză.

În acest fel, autorităţile statului nu mai trebuie să demonstreze în sala de judecată că averea unui traficant de droguri, de exemplu, este obţinută ilegal, ci lasă libertate de acţiune judecătorului care hotărăşte dacă cere sau nu confiscarea averii infractorului.

"Arma" judecătorului

În acest scop, magistratul trebuie să ceară date despre averea traficantului şi despre veniturile legale obţinute de acesta. Dacă în ultimii cinci ani, respectivul nu a avut nici o sursă de venit legală, dar şi-a achiziţionat, de exemplu, două imobile şi mai multe autoturisme, atunci judecătorul poate dispune confiscarea întregii averi a acestuia. Se presupune, în acest caz, că toate bunurile au fost cumpărate cu banii obţinuţi din vânzarea drogurilor.

După prevederile legii actuale, dacă un individ cercetat pentru luare de mită, de exemplu, îşi dă seama că nu are nicio şansă de a fi declarat nevinovat şi că va fi trimis în judecată, îşi poate transfera averea pe numele unor rude sau prieteni. Astfel, procurorii nu mai au pe ce pune sechestru pentru recuperarea eventualelor pagube.

În varianta nouă a Codului Penal, verificările se extind şi asupra membrilor familiei, ale firmelor celui condamnat şi ale prietenilor pe numele cărora a fost transferată averea celui care a luat mită.

Studiu de caz: fantomatica avere a lui Gabriel Bivolaru

În urmă cu şapte ani, fostul deputat Gabriel Bivolaru era condamnat la trei ani de închisoare pentru devalizarea BRD. Prejudiciul adus băncii a fost de 50 milioane de dolari.

La momentul arestării, averea lui Bivolaru înregistrată strict pe numele lui reprezenta doar a 44-a parte din valoarea pagubei produse instituţiei bancare. Diferenţa nu a mai fost recuperată. Dacă atunci ar fi funcţionat principiul confiscării extinse, erau identificate toate resursele financiare ale fostului demnitar şi paguba era acoperită în măsură mai mare.

Surpriză: social-democraţii vor vota varianta guvernului

În urmă cu trei zile, doi politicieni social–democraţi, senatorul Dan Şova şi deputatul Valeriu Zgonea, au conceput un proiect de lege privind confiscarea extinsă a averilor rezultate din diferite infracţiuni.

Din înşiruirea de fărădelegi cărora li s-ar fi aplicat acestă măsură, lipseau cele de corupţie şi cele economico-financiare. Adică exact tipul de nelegiuiri practicate, de regulă, de "gulerele albe".

A doua zi, Ministerul Justiţiei a propus înspre dezbatere publică propriul proiect de lege privind confiscarea averilor ilicite, proiect expus şi explicat mai sus.

În mod surprinzător, PSD s-a declarat dispus să voteze proiectul ministerului şi a renunţat imediat la propria propunere. "Dacă nu le place legea noastră, o să votăm legea Guvernului Boc. Dar atenţie pentru pedelişti: noi o s-o şi aplicăm!", a declarat, ca un fel de ameninţare, preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta.

"COINCIDENŢE"

Oamenii cărora li s-au "topit" averile după ce au ajuns în faţa justiţiei

1. MONICA IACOB RIDZI Deputata şi-a pus la "adăpost" o importantă parte din avere, când şi-a donat unor rude nu mai puţin de patru terenuri. Cotele – parte pe care le deţinea la cinci imobile (trei apartamente în Petroşani şi două case) au fost, de asemenea, donate mamei sale.

Măsura a fost binevenită, având în vedere că peste câteva luni procurorii au decis să o trimită în judecată şi să-i pună sechestru pe ce au mai găsit pe numele său. Mai exact, pe un apartament, un teren şi o jumătate de casă.

În acest caz, prejudiciul în dauna fostului Minister al Tineretului şi Sportului a fost stabilit la 650.000 euro, bani care nu pot fi recuperaţi fără adoptarea legii confiscării extinse.

2. GENERALUL MARIN MĂCIUCĂ În februarie 2007 era trimis în judecată generalul maior (r) Marin Măciucă, fost şef al Comandamentului Logistic Întrunit al Ministerului Apărării.

Împreună cu alţi patru ofiţeri, generalul a cumpărat stofă pentru confecţionarea uniformelor militare la preţ supraevaluat. Prejudiciul adus Ministerului Apărării a fost stabilit la 3 milioane euro.

Înainte de începerea urmăririi penale, Măciucă şi-a înstrăinat toată averea, procurorii reuşind să pună sechestru asigurator doar pe un autoturism Aro. La şedinţele de judecată, fostul general s-a prezentat conducând o limuzină Lexus.

3. CRISTIAN POTERAŞ Primarul sectorului 6 a fost trimis în judecată după ce ar fi prejudiciat mai multe instituţii publice cu 58 milioane euro. Primarul, alături de câţiva cunoscuţi, a emis titluri de proprietate asupra unor terenuri de la marginea oraşului, proprietarii fiind ulterior puşi în posesie pe alte amplasamente, mult mai valoroase, situate în centrul Capitalei.

Procurorii au pus sechestru pe averile învinuiţilor, numai că, în august 2010, cu şapte luni înainte de a fi trimis în judecată, soţia primarului a intentat proces de divorţ. Dosarul s-a judecat în procedură de urgenţă, astfel încât, în acest moment, Poteraş are trecut pe numele său un apartament în Crângaşi şi câteva mii de euro într-un cont bancar.

4. ROBERT NEGOIŢĂ În timpul unui control ANAF din toamna lui 2009, deputatul PSD a înstrăinat apartamente şi terenuri în valoare totală de 66 milioane de lei. Imobilele au fost trecute pe numele fratelui şi tatălui său, astfel încât Fiscul nu a putut să-i pună sechestru pe toate bunurile. Totalul datoriei către ANAF ar fi de 28 milioane euro, reprezentând plata TVA pentru o serie de tranzacţii imobiliare.

5. MARIAN OPRIŞAN În iunie 2010, statul a vândut doar două apartamente din cele 58 pe care a reuşit să le confişte de la politician. Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea, a fost trimis în judecată din 2006 pentru că ar fi cerut bani de la Ministerul Transporturilor pentru lucrări de construcţie care nu au fost efectuate niciodată.

Prejudiciul stabilit de procurori e de 2,2 milioane euro. Anchetatorii au reuşit să pună sechestru doar pe două apartamente şi pe un teren din Focşani. Cu puţin înainte de începerea urmăririi penale, îşi trecuse vila de la Boloteşti pe numele mamei.

6. OMAR HAYSSAM

În 2003 era prezent în topul 300 Capital, figurând cu o avere de 100 milioane de dolari. Începând cu 2004, imediat după ce au început să apară problemele penale pentru sirian, averea acestuia s-a evaporat pur şi simplu. Ajutat de familie şi o serie de prieteni, toate proprietăţile acestuia au fost donate, astfel încât, în momentul în care a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism, Hayssam nu mai avea o leţcaie în buzunar. Obligat de instanţă să plătescă cinci milioane de euro către cei trei jurnalişti răpiţi, Hayssam nu poate fi executat silit pentru simplul motiv că nu mai deţine nimic pe numele său în România.

7. CORNELIU IACOBOV

A fost condamant, printr-o decizie care nu este definitivă, la şapte ani închisoare în dosarul RAFO şi să plătească, împreună cu alţi trei colegi specializaţi în devalizări, 4,5 milioane de euro, prejudiciul cauzat societăţii. Afaceristul şi-a înstrăinat toate proprietăţile încă din 2004, când jaful de la RAFO exploda în presă. Statul are şanse infime de a recupera vreodată acest prejudiciu.

8. GABRIEL BIVOLARU

Fostul deputat a fost condamnat pe 22 martie 2004 la 5 ani de închisoare şi la plata a 2.200 miliarde de lei vechi pentru fraudarea Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD). Şase luni mai târziu, banca scotea la licitaţie câteva dintre bunurile înregistrate pe numele fostului demnitar, valoarea totală a acestora fiind de 50 miliarde de lei vechi.

În perioada 1991-1994, Gabriel Bivolaru şi soţia sa, Mona de Freitas, au înfiinţat zece firme, prin care au obţinut de la BRD şi BCR mai multe credite folosite în alte scopuri decât cele declarate. Soţia sa a fugit din Romania imediat după ce au început cercetările din dosar. Bivolaru a fost eliberat după trei ani de detenţie.

9. DINEL STAICUA fost condamnat la şapte ani închisoare după ce a falimentat Banca Internaţională a Religiilor (BIR), prejudiciul stabilit de anchetatori fiind de 11,5 milioane euro. În alt dosar, Staicu e acuzat că ar fi produs societăţii Transgaz o pagubă de 11,3 milioane euro.

În ciuda faptului că este cotat în Top 300 cu o avere de 80 milioane de euro, firmele sale datorează Fiscului sume importante de bani. Cu două zile înainte de pronunţarea judecătorilor, Staicu şi-a schimbat numele şi a fugit în Ungaria. A fost dat în urmărire internaţională şi trimis la închisoare.

10. ALEXANDRU RĂDULESCU În urmă cu cinci ani, tânărul Costin Rădulescu era împuşcat pe malul lacului Văcăreşti, în faţa soţiei şi a prietenilor. Criminalul, Alexandru Rădulescu, fost preşedinte al Sindicatului Fotbaliştilor Amatori, a fost condamnat la 23 ani de închisoare şi la plata a 50.000 lei cheltuieli de spitalizare, la care se adaugă daune morale de 320.000 lei către familia victimei. Din cauză că procurorul nu a pus sechestru asigurator pe averea criminalului, acesta, din spatele gratiilor, şi-a înstrăinat toată averea. Alexandru Rădulescu ar fi dat o declaraţie în faţa executorului judecătoresc potrivit căreia va plăti aceste sume în momentul în care va ieşi la pensie.

CITIŢI ŞI:

• Averile infractorilor, aproape confiscate
• Ponta angajează USL să voteze confiscarea averilor ilicite în varianta Băsescu-Boc
• PSD, proiect privind confiscarea averilor ilicite finalizat: Udrea, printre "iliciții"amenințați de Ponta