Pentru străinii care vin în România să muncească, documentele necesare şi adaptarea la stilul de viaţă românesc poate reprezenta o provocare. În scopul de a evita dificultăţile legate de acest proces, mulţi dintre ei aleg serviciile unor companii de relocare.

Specializate în servicii legate de obţinerea documentelor, găsirea unei locuinţe, a şcolilor pentru copii sau prezentarea oraşului, aceste companii uşurează sosirea străinilor în România.

Majoritatea celor care apeleză la aceste servicii fac parte din managementul companiilor. Săptămânal, cel puţin un străin contactează o companie de relocare din ţară. 

În opinia Cristinei Fotache de la Phoenix Corporate Services, o companie lansată pe piaţa românească în mai 2007, fiecare client beneficiază de o atenţie deosebită.

"Pentru a afla cât mai multe despre aceştia, le trimitem un chestionar foarte elaborat, în care ei specifică tot ceea ce este important. Spre exemplu, legat de locuinţă, aceştia menţionează dacă vor să închirieze o casă sau un apartament, mărimea acestora, dacă vor să fie mobilat sau nemobilat. Noi contactăm toate agenţiile imobiliare din Bucureşti sau din oraşul în care va locui şi precizăm ceea ce avem nevoie, în funcţie de informaţiile primite de la client. Ulterior, mergem cu el pe teren şi îi arătăm oferte, până găseşte ceea ce îi place. Pe lângă toată documentaţia necesară, îi oferim turul oraşului, în care îi arătăm punctele cele mai importante, ambasada, consulatul, supermarketurile, sediul companiei şi tot ceea ce mai doreşte să ştie. Dacă are copii, ne ocupăm şi cu găsirea de şcoli pentru cei mici. Noi suntem foarte flexibili, pentru că lucrăm direct cu persoane străine, care nu ştiu limba română, nici oraşul în care vin", a mai menţionat Cristina Fotache.

În ceea priveşte persoanele străine care vin în România şi contactează companiile de relocări, aceştia sunt în mare lor majoritate francezi, nemţi, italieni, bulgari şi cetăţeni ai Republicii Moldova.

Contracte cu circuit închis De regulă, străinii care vin în România şi sunt interesaţi de aceste servicii nu apelează direct la aceste companii. Acestea au contracte cu companii de relocări internaţionale, care au în portofoliul lor alte firme ai căror angajaţi sunt detaşaţi în diferite ţări. În momentul în care destinaţia este în România, firma contactează agentul de relocări internaţionale, care la rândul său trimite oferta reprezentantului din ţara noastră cu care are contract.

Unul dintre motivele pentru care majoritatea firmelor din România aleg această alternativă este legat de portofoliul cuprinzător al agenţilor internaţionali, pe care nu-şi permit să-l piardă. În plus, este dificil pentru o persoană fizică să apeleze la aceste servicii, din cauza costurilor destul de semnificative.

Dar există şi excepţii, atunci când aceste persoane doresc să beneficieze personal de aceste servicii. "Acceptăm şi astfel de contracte. Însă atunci când vine vorba despre documentaţie este foarte necesar ca noi să avem o relaţie foarte bună cu compania, pentru că este vorba despre multe acte şi numai aşa putem parcurge, în timp util, toate etapele", a mai menţionat Cristina Fotache.

Documentele necesare străinilor pentru a lucra în România Cristina Fotache a mai subliniat că pentru cetăţenii din statele membre UE care vin în România, procedurile legate de documente se desfăşoară în doar câteva zile. "Cel mai dificil este pentru străinii din statele din afara spaţiului Uniunii Europene. Procedurile durează în acest caz aproximativ şase luni, dar se pot şi prelungi", a precizat aceasta.

- Pentru cetăţenii UE, fie că sunt angajaţi, fie că sunt detaşaţi, au nevoie de un certificat de înregistrare de la oficiul Român de Imigrări. Acesta este valabil cinci ani şi se obţine într-o zi.

- Pentru cetăţenii non-UE. Aici sunt două variante: cei care sunt detasaţi şi cei care sunt angajaţi. Cetăţenii non UE detaşaţi: 1. Trebuie să obţină viza de lungă şedere, tip D, de la ambasada României în ţara de unde vin. Durează între două săptămâni şi o lună. 2. Trebuie să obţină apoi autorizaţie de muncă de la Oficiul Român pentru Imigrări, din oraşul unde vor lucra (între 30-45 de zile). 3. Ulterior sunt înregistraţi în sistemul românesc de sănătate (CNAS). Durează aproximativ 30 de zile. 4. Obţin permisul de şedere cam în 30 de zile. Dacă au familie, abia în acest moment pot începe procedurile de aducere a acesteia în ţară. În total, mai durează alte trei luni.

Cetăţenii non-UE, angajati 1. Primul pas este de a obţine o adeverinţă din partea AJOFM, privind piaţa muncii. Mai întâi, se analizează dacă este vreun român care ar putea ocupa respectivul loc de muncă. În acest sens se prezintă anunţul de angajare la AJOFM şi dacă în termen de o lună postul nu a fost ocupat, atunci se poate începe procedura pentru expatul non UE. 2. Se obţine atestatul de studii de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Durează între trei săptămâni şi o lună. 3. Se obţine autorizaţia de muncă. Durează între 30-45 de zile. 4. Se aplică pentru viza de lungă şedere pentru angajare în muncă ( tip B). Pentru această etapă sunt necesare aproximativ trei săptămâni. 5. Aplică pentru permisul de şedere (30 de zile). În acest moment se pot începe procedurile pentru aducerea în ţară a familiei străinului respectiv.

În ceea ce priveşte obligaţia angajatorului român pentru străinii care nu fac parte din Uniunea Europeană şi care se angajează aici (excepţie fac cei care sunt detaşaţi), acesta trebuie să plătească 200 de euro în momentul eliberării permisului de muncă.

CITIŢI ŞI: “România nu este ceea ce pare din afară”

Ce părere au spaniolii despre România?