Delegații marilor priorate din 38 de țări l-au ales pe cel de-al 52-lea Mare Maestru al Ordinului Cavalerilor Templieri. Cel votat în unanimitate de delegați este Gerard Willery, Mare Prior al Franței.

Deși evenimentul s-a produs acum mai bine de o lună, el a nu a ajuns până acum în presă, deși organizația Ordinul Suprem Militar al Templului din Ierusalim este recunoscută inclusiv de ONU.

Evenimentul este considerat important în viața organizației templierilor, care se consideră urmașa de drept a Ordinului care a făcut istorie acum peste 700 de ani, fiind pentru prima oară după 200 de ani când Marele Maestru este ales prin vot direct, până acum această demnitate fiind moștenită sau încredințată de fiecare Mare Maestru, când simțea că îi vine sfârșitul.

Alegerea lui Willery, Cavaler Mare Cruce, a survenit după decesul fostului Mare Maestru, în luna mai a anului trecut.

Este vorba de Dom Fernando Campello Pinto Pereira de Sousa Fontes, Marele Maestru al Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim, membrii săi fiind cunoscuți în lumea întreagă drept Cavalerii Templieri.

Prințul Regent Fontes a condus Ordinul timp de 58 de ani, adică din 1960, când a moștenit sabia de la tatăl său, reușind în această perioadă să trezească tradiții datând de 900 de ani (de altfel Ordinul consideră că suntem în anul 901 After Templars, adică numărătoarea a început în 1118, când primii 9 cavaleri au ocupat Ierusalimul!) dar și să îl angreneze în activități de caritate și misionarism moderne.

Recunoscut de Napoleon Bonaparte în 1804 drept continuator al Ordinului Cavalerilor Templieri, convins, după ce a citit documentul „Cartea Transmiterii”, OSMTH este acceptat de Națiunile Unite abia în 2001 ca organizație non-guvernamentală, iar din 2014 este consultant oficial.

Despre această ”Cartă a Transmiterii” și despre rolul jucat de tatăl Marelui Maestru Fernando de Sousa  Fontes vorbește și scriitorul Michel Riche Villmont:

”În anul 1804, doctorul Bernard Fabre Palaprat a înfiinţat Ordinul Templului şi a susţinut că organizaţia lui este continuatoarea Ordinului Cavalerilor Templieri. El a spus că a primit un înscris, de la un anume Ledru, înscris ce cuprindea o listă cu 22 mari maeştri templieri, urmaşi ai Marelui Maestru de Molay .

Povestea templierilor începea în anul 1314, când Jacques de Molay, aflat în închisoare, i-ar fi transmis verbal, lui Jean Marc Larmenius, prior de Cipru, porunca de a se alege un alt mare maestru. Alegerea urma să fie făcută după moartea lui De Molay şi astfel ordinul să-şi continue existenţa.

Zece ani mai târziu, acest testament a fost redactat în latină, primind denumirea de Carta Larmenius, sau Carta Transmissionis . Lista marilor maeştri succesori era scrisă codificat, în limba latină. Ea  începea cu numele lui Thomas Theobaldus Alexandrinus (1324) şi se termina cu numele lui Bernard Fabre Palaprat (1804), ultimul mare maestru.

Unii istorici consideră acel înscris ca fiind un fals, dar o parte din organizaţiile neo-templiere îl folosesc pentru a-şi susţine, formal, continuitatea vechiului Ordin templier.

Existenţa acestui document este, după părerea noastră, mai puţin important. Credem că, istoric, mai important este faptul că spiritul credinţei cisterciene şi al vechiului templarism au continuat să existe şi au transces secolelor; este un domeniu demn de cercetarea istorică şi că multe din valorile morale ale acestui spirit sunt încă de actualitate.

În anul 1945, Antonio Campello Pinto de Sousa Fontes a fondat Ordo Supremus Militaris Templi Hierosolymitani, ca succesor al Ordinului Templului, înfiinţat în 1804, de Bernard Fabre Palaprat. Ordinul există şi astăzi, cu un frumos prestigiu, ca organizaţie non profit”.

Marele Prior al Franței, Gerard Willery, a fost preferat de frații săi pentru preocuparea constantă pe care a avut-o pentru recuperarea valorilor Ordinului. În 2007, la Paris a fost organizată comemorarea a 693 de ani de la arderea pe rug a lui Jacques de Molay, la 18 martie 1314. La comemorare, steagul templier a fost arborat pe Sena, iar cavalerii din 15 țări au mărșăluit prin Paris în celebrele pelerine albe cu o cruce roșie. De organizarea acestei reuniuni a templierilor din 2007 s-a ocupat Gerard Edmond Louis Willery.

Tot el este preocupat de un deziderat vechi de peste 700 de ani al templierilor, retragerea Bulei papale din 1312 prin care au fost condamnați cavalerii Ordinului creștin. Atunci, Ordinul a fost suprimat și bunurile sale confiscate.

Din acest punct de vedere este interesant un amănunt legat de Capitulul (Congresul) Mondial din 22-24 noiembrie 2018 la care a fost votat Willery. Au fost prezenți reprezentanți ai mai multor biserici creștine, ortodoxă, coptă și catolică. Printre cei prezenți a fost și monseniorul Gino Ciocco, reprezentant al Vaticanului.

Interesul pentru aceste teme a făcut ca Willery să fie preferat de delegați, chiar în detrimentul lui Dom Ricardo de Sousa Fontes, fiul natural al fostului Mare Maestru și Mare Cancelar al Ordinului.

Apariția Bulei papale din 1312 a născut multe legende. Averea Ordinului templierilor era uriașă, greu de apreciat în cifrele de astăzi, plus datoriile uriașe pe care le aveau de încasat, prin vestitele cambii, inventate de ei, de la multe state europene.

Cea mai cunoscută poveste despre acele vremuri tulburi este că ultimii cavaleri, scăpați de arestare, au reușit să scape din mâinile Vaticanului artefacte ca Sfântul Graal sau Chivotul Legii. Evident, nicio sursă istorică nu confirmă aceste lucruri, adevărata ”comoară” pe care Willery o poate recupera prin anularea Bulei fiind repararea onoarei acestui Ordin cavaleresc.