Actualitate
Centrul de Cercetări ELI, de la Măgurele, operaţional din 2017. Primii cercetători vor fi angajaţi din acest an
Laserul ELI, care a primit o finanţare record, ar putea stopa exodul creierelor.
UPDATE 17.00: Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), ce va fi construit în România pe Platforma de Fizică de la Măgurele, va fi operaţional din anul 2017, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, directorul general al proiectului, Nicolae Zamfir.
Potrivit acestuia, toate cele aproximativ 250 de posturi de cercetare vor fi scoase la concurs la nivel internaţional, în mai multe ţări, ele fiind jurizate de comisii internaţionale.
"Construcţia va dura, conform proiectului tehnic, până în toamna lui 2014, astfel încât apoi, în 6 sau 7 luni, să fie montat echipamentul. În 2017 urmează să îşi înceapă activitatea. Partea proiectului din Cehia se află într-o fază mult mai avansată decât cea din România, întrucât acolo s-a primit finanţare mai devreme. În Ungaria, aplicaţia pentru finanţarea din fonduri structurale a proiectului ELI-ALPS ('Attosecond Light Puise Source') va fi depusă în aceasta a doua jumătate a anului 2012", a spus Zamfir, care a precizat că pentru proiectul tehnic România s-au cheltuit două milioane de euro, bani ce pot fi rambursaţi de Comisia Europeană.
La rândul său, preşedintele ANCS, Tudor Prisecaru, a afirmat că proiectul constituie una dintre cele mai mari realizări ştiinţifice până în momentul de faţă în România şi unul dintre cele mai mari din UE. "Probabil constituie primul proiect UE de o asemenea anvergură", a spus reprezentantul ANCS. Un laborator paneuropean Comisia Europeană a aprobat ieri finanţarea cu 180 de milioane de euro, pentru o primă etapă, a celui mai mare proiect de cercetare realizat în România, laserul Extreme Light Infrastructure (ELI). Proiectul urmăreşte crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională, deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor. ELI va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care vor include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive. Angajările se fac pe bază de concurs internaţional şi încep în douătrei săptămâni. "Nu mă sperie faptul că posturile se vor ocupa prin concurs internaţional, sunt sigur că vârfurile noastre fac faţă acestei concurenţe", spune Ştefan Antohe, decanul Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti. Speranţa lui este că laserul de la Măgurele va readuce în interesul tinerilor domeniul fizicii. "Proiectul acesta este un balon de oxigen pentru facultăţile de profil, care suferă de câţiva ani din cauza numărului mic de studenţi", spune el. 200 de cercetători, angajaţi până în 2015 Anul acesta, facultatea pe care o reprezintă şi-a ocupat doar 80 din cele 190 de locuri fără taxă. "Sunt mai puţini, dar mai motivaţi", se consolează decanul. El e convins că perspectiva implicării în proiectul de la Măgurele îi va menţine în ţară pe elevii pe care marile universităţi străine îi ofertează încă din liceu. Salariile pe care le vor primi cercetătorii seniori vor fi la nivelul câtorva mii de euro, după cum spune Nicolae Zamfir, coordonatorul proiectului ELI. El spune că, în ceea ce priveşte veniturile începătorilor, a solicitat Guvernului să permită remunerarea cu sume mai mari decât cele prevăzute în acest moment în lege. Până în 2015, vor fi incluşi în proiect peste 200 de cercetători. "România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, şi de a inversa fenomenul exodului creierelor." JOHANNES HAHN, comisar european CITEŞTE ŞI:
- Cel mai mare laser din lume, la Măgurele. Proiectul grandios care va stopa exodul creierelor
- ELI, laserul care va resuscita cercetarea şi ştiinţele exacte
Recomandările noastre
