Înregistrările din dosarul „Punga neagră”, tăiate și montate la indicațiile lui Plahotniuc. Ce a declarat un fost consilier în instanță

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Înregistrările video și audio care stau la baza dosarului „Punga neagră” ar fi fost tăiate și montate înainte de a ajunge în spațiul public. Afirmațiile au fost făcute după audierea unui fost consilier al lui Vlad Plahotniuc, care a povestit în instanță cum a selectat secvențele și a suprapus imaginile cu sunetul de pe un reportofon. 

Adrian Radu a fost audiat prin videoconferință, deoarece se află într-o deplasare de serviciu. Acesta a relatat că a primit de la Vladimir Plahotniuc un stick care conținea înregistrări realizate în patru zile diferite. Imaginile proveneau de la trei camere instalate în sediul Partidului Democrat. Pe același suport se aflau și înregistrări audio realizate cu ajutorul unui reportofon.

Potrivit martorului, el și Serghei Iaralov au selectat secvențele pe care le-au considerat relevante. Ulterior, au intervenit asupra materialelor. Unele imagini au fost tăiate, iar peste acestea a fost suprapus sunetul înregistrat cu reportofonul. Motivul invocat a fost că sunetul captat de camere nu era suficient de clar.

Sursa foto: Facebook/Adrian Radu

Discuțiile surprinse vizau, în principal, negocierile pentru formarea unei coaliții dintre democrați și socialiști. În unele secvențe, Vlad Plahotniuc vorbea despre posibilitatea retragerii sale din politică. Igor Dodon îi promitea susținerea lui Vladimir Putin și îl îndemna să plece în Rusia.

Încă o alertă cu bombă pe aeroportul Otopeni. 21 de aeronave, vizate de amenințări în Europa. UE a activat un mecanism de securitate

Balcoanele închise fără autorizație, în centrul unei dispute privind impozitul pe locuință. Ce prevede legea și ce promite Guvernul

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a declarat că audierea a avut rolul de a clarifica mai multe aspecte legate de proveniența înregistrărilor și de modul în care acestea au ajuns în dosarul penal.

„Declarațiile lui au fost unele de concretizare la întrebările acuzării, ale instanței și ale apărătorilor, care au venit să puncteze și să aducă în evidență unele aspecte referitoare la aceste înregistrări. De la cine au venit, că au venit anume de la Plahotniuc, că a venit ofițerul de urmărire penală și le-a ridicat de la sediul Partidului Democrat. A confirmat care a fost procedura”, a explicat procurorul.

Avocații contestă autenticitatea materialelor video și audio

Apărarea consideră că explicațiile oferite de Adrian Radu îi susțin argumentele. Avocații spun că martorul a confirmat că materialele ajunse ulterior în spațiul public au fost prelucrate la indicațiile lui Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov.

În opinia apărării, intervențiile asupra imaginilor și suprapunerea sunetului ridică probleme privind autenticitatea înregistrărilor. Avocații au atras atenția și asupra informațiilor referitoare la data și ora realizării materialelor.

„Domnul martor nu poate confirma câteva lucruri foarte importante: data și ora acestor înregistrări. El spune că data și ora acelor înregistrări primite de la Plahotniuc erau, în general, unele fantastice, 2000 nu știu cât. Plus la asta, el spune că atunci când a montat, a tăiat, a suprapus videourile audio și video, când a transmis pe flash, s-au schimbat data și ora, iar pentru o cauză penală sunt importante data și ora”, a susținut avocatul Petru Balan.

Astfel, apărarea pune în discuție nu doar modul în care au fost obținute materialele, ci și dacă acestea pot fi considerate probe autentice în procesul penal.

Procurorii spun că expertiza nu a depistat urme de montaj

Acuzarea respinge interpretarea avocaților. Procurorii afirmă că expertiza judiciară nu a identificat urme de montaj în înregistrarea care stă la baza dosarului.

De asemenea, aceștia susțin că discuțiile și evenimentele surprinse în materiale sunt confirmate și prin alte probe administrate în cauză. În această situație, diferențele invocate de apărare privind data, ora sau subtitrările nu ar schimba faptele cercetate de instanță.

Petru Iarmaliuc a declarat că existența întâlnirilor și conținutul discuțiilor nu se bazează exclusiv pe înregistrările video și audio sau pe declarațiile martorilor. Procurorul a menționat că există și documente care ar confirma aceste împrejurări.

„Conținutul însuși al înregistrării audio-video despre eveniment este confirmat că a avut loc în realitate și prin alte probe, nu doar prin declarațiile martorilor, dar și prin documente. De aceea, este un fapt constatat însuși de inculpat, care nu neagă aceste evenimente. Noi nu avem aici nicio îndoială”, a precizat procurorul de caz.

Igor Dodon / Sursa foto: Arhiva EVZ

Dodon cere intervenția Curții Constituționale

În paralel cu disputa privind înregistrările, Igor Dodon insistă ca dosarul „Punga neagră” să fie examinat și din perspectiva competenței instanței care îl judecă. Fostul președinte vrea ca problema să fie transmisă Curții Constituționale, pentru ca magistrații să stabilească dacă instanța supremă poate judeca un fost șef al statului pentru fapte presupus comise în timpul exercitării mandatului prezidențial.

Solicitarea a fost formulată în ședința de judecată din 3 noiembrie, desfășurată la Curtea Supremă de Justiție. Dodon susține că este vorba despre respectarea procedurilor constituționale, nu despre aprecierea probelor din dosar.

Fostul șef al statului consideră că o asemenea clarificare ar fi necesară și pentru eventuale situații similare care ar putea apărea în viitor.

Procesul a fost reluat de la zero după schimbarea completului

Igor Dodon a fost reținut la 24 mai 2022, în urma unor percheziții efectuate de procurorii anticorupție. Acțiunile au durat peste zece ore și au vizat mai multe proprietăți deținute de fostul președinte și de rudele sale.

Procesul a fost reluat practic de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Decizia a venit după modificarea componenței completului de judecată.

La următoarea ședință urmează să fie audiați cei șase martori ai apărării. Printre aceștia se află și o fostă angajată a Președinției din perioada mandatului lui Igor Dodon. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, aceasta ar fi asistat la semnarea unor decrete.

Fostul președinte este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc o sumă cuprinsă între 600 de mii și un milion de dolari. Potrivit procurorilor, banii ar fi fost destinați promovării intereselor Partidului Democrat.

Igor Dodon respinge acuzațiile și pledează nevinovat. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare.