Miercuri, blogurile straine de mass-media au transmis stirea concedierii a aproape 300 de angajati ai faimoasei Time Inc., editorul "Time Magazine", "Sports Illustrated" si "People". In scrisoarea de la revedere, redactorul-sef de la "Time", John Huey, vorbeste despre "crearea flexibila de continut multiplatforma". Aceasta reorientare cere, dupa Huey, resurse mai putine.

E greu de imaginat cum un continut care, in ultima instanta, este mai bun poate fi realizat cu mai putini oameni. E vorba, posibil, despre o schimbare de politica editoriala care se rezuma la concentrarea pe subiecte poate mai "usurele" si mai "tineresti".

Cititorii tineri migreaza, intr-adevar, spre internet, si presa scrisa poate incerca sa-i seduca cu o oferta asemanatoare cu cea a site-urilor. La repezeala, se poate spune ca aceasta consta in informatii utile din categoria "joburi", dar si altele, legate de entertainment si activitati de timp liber.

Desigur, nu asta vom vedea in "Time" incepand de saptamana viitoare, dar a presupune ca un tip de jurnalism asemanator se realizeaza cu mai putini oameni e o dovada de aroganta si deruta.

Desi comunitati ca MySpace.com, YouTube sau AskMen.com au avut succes cu resurse putine, e vorba pe de-o parte de pionierii acestui stil de "presa", care au aparut pe o piata goala, iar pe de alta, de journalism colectiv, adica simpli cetateni care scriu si trimit diferite clipuri si imagini.

Toata povestea de la Time Inc. arata, ca si schimbarile de la BBC si "Financial Times" de anul trecut, dorinta de a rezolva problema prin scaderi de costuri.

Caderea lenta de tiraj a presei clasice din toata lumea poate fi insa stopata prin strategii noi de atragere a cititorului, si nu prin golirea redactiilor. Ideile noi au un mare potential de a produce bani, asa cum arata ceea ce se intampla pe Internet.

Si, asa cum afirmam si in alta parte, noii cititori nu se duc pe internet fiindca Firefox-ul sau Internet Explorerul e in sine ceva mai atragator decat pagina de ziar. Altfel spus, criza presei tiparite nu este din cauza hartiei, ci a lucrurilor care se tiparesc pe ea.