Războiul cartelurilor de droguri mexicane de la frontiera cu Statele Unite a scăpat de sub control.
Autorităţile se declară depăşite de situaţie, oficialii se pun la adăpost peste graniţă, populaţia este terorizată, iar morţii se numără cu miile. Sate şi oraşe întregi sunt controlate de narcotraficanţi, politiştii sunt ucişi, iar intervenţia armatei a instaurat o reală stare de război. Cruciada preşedintelui Calderon s-a dovedit inutilă.
Bilanţul: o duzină de morţi pe zi, confruntări armate nocturne şi poliţişti executaţi cu sânge rece, oraşe ocupate de armată, cadavre decapitate şi abandonate în plină stradă. „Războiul împotriva traficului de droguri“, sloganul care l-a adus la putere pe Felipe Calderon acum un an şi jumătate, este departe de ţelul propus - anihilarea puternicelor carteluri ale narcotraficanţilor. Cruciadă finanţată de SUA La originea dezordinilor care au însângerat Mexicul se afla dificultatea clanului Sinaloa (una dintre cele mai puternice grupări mafiote mexicane) de a găsi noi alianţe pentru traficul de droguri către SUA. De la începutul acestui an, în războiul pentru controlul traseelor drogurilor către SUA au fost ucise 1.400 de persoane. Autorităţile admit că au pierdut controlul situaţiei, iar poliţia nu mai face faţă confruntărilor dintre cartelurile mafiote rivale.
Guvernul mexican cere Congresului American să aloce 1,4 miliarde de dolari, pe o perioadă de 4 ani, pentru echiparea forţelor de ordine mexicane cu elicoptere şi aparate de comunicare criptată. Sub numele de „Iniciativa Merida“ planul prevede alocarea a 350 de milioane de dolari anual. „Câştigăm acest război, chiar dacă nu pare“, a declarat procurorul general Eduardo Medina Mora cu umor involuntar, spre deliciul presei. Programul de luptă antimafia al preşedintelui Calderon este contestat şi criticat de o serie de exponenţi ai societăţii civile.
„Ar fi suficient să se legalizeze drogurile pentru a opri valul de omoruri sub care se află ţara“, declară scriitoarea mexicană Elena Poniatowska pentru o publicaţie europeană. Drogurile sunt însă o afacere colosală pentru Mexic. Banii spălaţi din traficul de stupefiante reprezintă cea mai mare sursă de buget pentru economia mexicană, depăşind încasă rile provenite din petrol, explică scriitoarea. RĂZBOI PE BANI GREI O afacere de 15 miliarde de dolari Potrivit unui studiu efectuat de Universitatea Naţională Autonomă din Mexic, în traficul de droguri sunt implicate 250.000 de persoane, iar cifra de afaceri este de circa 15 miliarde de dolari, cărora li se adaugă alte 9 miliarde provenite din traficul de arme, cotrolat în mare parte tot de cartelurile drogului. Din 2001 până acum, 12.000 de mexicani au fost ucişi de armele narcotraficanţilor. Este un război care nu iartă pe nimeni: ziarişti, funcţionari, poliţişti, feţe bisericeşti şi mafioţi care se omoară între ei pentru supremaţie. ORAŞE SUB TEROARE Capitalele violenţei mexicane Oraşe întregi, ca Tijuana, Cidad Juarez sau Culican (capitala statului Sinaloa şi fieful traficanţilor), au devenit în ultimele săptămâni adevărate câmpuri de bătălie în care locuitorii nu mai ies din case decât pentru a-şi procura hrana. Cine se aventurează pe străzi riscă să se trezească sub nas cu ţeava unui pistol sau a unei mitraliere. Realitatea din Juarez bate toate recordurile: şapte poliţişti ucişi şi patru răniţi într-un singur schimb de focuri, cinci persone decapitate în prima săptămână din iunie, funcţionari care cer azil în SUA şi o bandă de ucigaşi eliberată din închisoare de către un grup armat.
Ciudad Juarez, care se afla practic faţă în faţă cu El Paso (Texas), este terenul ideal pentru comerţul de droguri şi are faima de a fi cel mai periculos oraş din lume pentru femei (peste 400 de victime torturate, masacrate sau tranşate începând din anul 1993). Acum, riscă să se transforme într-un loc mortal şi pentru bărbaţi - numai anul acesta au fost ucise 400 de persoane. Este semnificativ anunţul de pe pagina oficială de web a oraşului: se caută personal pentru forţele de poliţie, diminuate de confruntările cu bandele mafiote.
Recomandările noastre
