Şpaga a devenit o regulă nescrisă în toate sectoarele societăţii româneşti. Autorităţile au început proiecte ambiţioase pentru combaterea acestui fenomen, însă rezultatele nu sunt pe măsură. Campaniile anti-şpagă au ca scop eliminarea acestei practici prin educarea cetăţenilor cu privire la implicaţiile negative ale şpăgii. Oamenii au fost informaţi, însă de la teorie la practică este cale lungă.
Românii se arată indignaţi de cutuma „plicului cu bani”, însă continuă să se complacă în astfel de situaţii. De la funcţionari publici şi vameşi, la medici şi preoţi, „micile atenţii” au devenit o normalitate, blamată însă doar la nivelul discursului. De câte ori nu aţi „grăbit” eliberarea unui act important? De câte ori aţi mers la un control medical fără să vă gândiţi înainte ce “atenţie” să oferiţi medicului sau asistentei?
Deşi fenomenul şpăgii există în aproape toate domeniile, în sistemul medical este cel mai vizibil, deoarece oricine are probleme de sănătate este dispus să plătească oricât pentru a se însănătoşi.
În acest caz, cine poate fi tras la răpundere - cel care oferă sau cel care primeşte?
Aşteptăm în continuare mesajele dumneavoastră pe această temă.
CITIŢI ŞI:
Şpaga din spitale, la limita legalităţii
Campaniile anti-şpagă, frecţie la picior de lemn
Ce gândesc românii despre şpaga din spitale? CITIŢI ŞI ALTE CAMPANII EVZ:
Cancerul nu înseamnă condamnare la moarte E corect să ucizi pentru lux?
Recomandările noastre
