ACTUALIZAT. O lume întreagă - oameni simpli şi lideri politici deopotrivă - a urmărit ieri operaţiunea de salvare a celor 33 de oameni blocaţi timp de 68 de zile în subteran. Ultimul dintre ei a fost adus la suprafaţă la ora locală 21.55, la finalul unei operaţiuni complexe, care a durat 22 de ore şi a costat între 7 şi 14 milioane de euro, potrivit preşedintelui chilian Sebastian Pinera.

"Am fost şi cu Dumnezeu, şi cu Diavolul." Acestea au fost primele cuvinte ale lui Mario Sepulveda, cel de-al doilea miner chilian scos ieri la suprafaţă, sintetizând cele 68 de zile petrecute la 625 de metri sub pământ. "M-am luptat cu ei. Am prins mâna lui Dumnezeu, era mâna cea bună. Am ştiut mereu că Dumnezeu ne va salva", a adăugat Sepulveda, în vârstă de 39 de ani, înainte de a fi transportat cu elicopterul la spitalul din Copiapo, un oraş din apropiere, unde urmează să fie supus, el şi ceilalţi 32 de mineri, timp de 48 de ore, unor examene medicale complete. "Cea mai mare operaţiune de salvare din istoria umanităţii", aşa cum a descris-o preşedintele chilian Sebastian Pinera, a început, sub ochii unei lumi întregi, în jur de miezul nopţii de marţi spre miercuri.

Primul miner salvat a fost Florencio Avalos, de 31 de ani, al doilea în ierarhie la conducerea minei. El a fost scos la suprafaţă la ora locală 0.10, după zeci de zile petrecute pe fundul unei mine din San Jose, în nordul statului Chile, alături de alţi 32 de muncitori. Operaţiunea de salvare a durat numai 15 minute şi s-a desfăşurat fără probleme, prin intermediul unei nacele metalice cu diametrul de 53 de centimetri, lungă de patru metri şi cântărind 450 de kilograme.

Al patrulea miner scos la suprafaţă, bolivianul Carlos Mamani, a fost întâmpinat de liderul de la La Paz, Evo Morales, care a venit special pentru a asista la salvarea sa. "Astfel de lucruri ne unesc, ne întăresc şi consolidează încrederea între popoare", a subliniat Morales.

Fiecare miner scos la suprafaţă era întâmpinat de preşedintele chilian, înainte de a se întâlni cu membrii familiei. O masă compactă de jurnalişti îl urmărea apoi pe fericitul supravieţuitor până la elicopter. "Niciodată, până în prezent, nu s-a mai încercat o astfel de operaţiune de salvare." SEBASTIAN PINERA, preşedintele chilian

Audienţă fără precedent

Milioane de oameni din întreaga lume au urmărit la televizor ambiţioasa operaţiune, evenimentul stârnind un imens interes uman şi beneficiind de o acoperire mediatică fără precedent, comentează AFP. Aproximativ 1.500 de ziarişti din toate zonele lumii s-au deplasat în nordul statului Chile pentru a relata despre operaţiunea fără precedent.

Recuperarea primului dintre cei 33 de mineri blocaţi în subteran a fost transmisă în direct de marile reţele de televiziune din lume, CNN, BBC, Sky News şi Euronews. Operaţiunea de salvare a minerilor chilieni figura ieri pe prima pagină a ziarelor americane, "New York Times" şi "Washington Post" amânând închiderea ediţiilor pentru a publica fotografii cu primul miner adus la suprafaţă.

În ţările hispanice, eforturile de salvare a minerilor a dominat în totalitate jurnalele de informaţii difuzate de radiouri, televiziuni şi ştirile de pe site-uri.

Agenţia de presă Xinhua şi televiziunea publică din China şi-au trimis şi ele corespondenţi la faţa locului, în timp ce portalurile de informaţii Sohu şi Sina difuzau pagini speciale cu detalii despre operaţiunile de salvare. Internauţii chinezi au făcut imediat o paralelă între minele din Chile şi cele din China, acestea din urmă considerate cele mai periculoase din lume. "Fericiţi cei care s-au născut în Chile. Dacă ar fi fost vorba despre noi, fără îndoială că până acum am fi fost morţi", spunea ieri un cititor pe forumul site-ului Sohu.com.

Reacţii de la liderii lumii

Marile cancelarii au salutat, la rândul lor, succesul operaţiunii de salvare. "Gândurile şi rugăciunile noastre se îndreaptă spre aceşti mineri curajoşi, familiile lor şi toţi bărbaţii şi femeile care au depus eforturi ca să-i salveze", a declarat preşedintele american Barack Obama, potrivit unui comunicat remis de Casa Albă.

Într-o scrisoare adresată liderului de la Santiago, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, de asemenea, că urmăreşte cu "uşurare" şi cu o "puternică admiraţie" operaţiunea de salvarea a celor 33 de mineri.

Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a folosit şi el site-ul Twitter pentru a-şi exprima satisfacţia şi a-i saluta pe mineri şi pe salvatori. "Suntem alături de Chile! Să vă ajute Dumnezeu!", a scris liderul de la Caracas. Papa Benedict al XVI-lea a reacţionat şi el la succesul operaţiunii din deşertul Atacama, exprimându-şi, în faţa a 25.000 de pelerini, speranţa că toţi cei 33 de mineri vor fi aduşi fără probleme la suprafaţă.

Spectaculoasa operaţiune de salvare a minerilor din Chile a fost urmărită cu sufletul la gură de Alexandru Socolescu, unul dintre supravieţuitorii tragediei produse acum aproape doi ani, la Mina Petrila. Citeşte AICI ce spune supravieţuitorul de la Petrila

LA SUPRAFAŢĂ

Pericole: stresul şi depresia

După mai mult de două luni petrecute în subteran, minerii salvaţi ieri vor trece prin momente de depresie şi vor resimiţi efectele stresului posttraumatic timp de câteva săptămâni sau chiar luni, avertizează psihologii.

Primii aduşi la suprafaţă au fost deja spitalizaţi şi urmau să fie supuşi unor examinări medicale amănunţite. Minerii vor beneficia de asistenţă psihologică gratuită timp de cel puţin şase luni, "când vor avea momente de tristeţe, de depresie", declarat ministrul chilian al sănătăţii, Jaime Manalich.

Pentru ei urmează readaptarea la viaţa cotidiană, într-o perioadă posttraumatică plină de riscuri, atrage atenţia Enrique Chia, psiholog la Universitatea Catolică din Chile. Experţii NASA veniţi luna trecută în Chile au lansat deja un avertisment asupra efectelor notorietăţii asupra minerilor.

"Vă rugăm, nu ne trataţi ca pe nişte vedete de film", le-a spus jurnaliştilor al doilea miner salvat ieri, Mario Sepulveda, simţind parcă presiunea din partea mass-media. "Presa îi va asalta. Mulţi dintre ei vor fi bombardaţi cu oferte venite din partea televiziunilor. Dar asta va dura doar câteva luni, până în martie va fi doar amintire", apreciază sociologul Rene Rios, coleg cu Enrique Chia la Universitatea Catolică.

OPINIA SPECIALISTULUI

"E ceva unic în istorie ce s-a întâmplat în Chile"

Vlad Odobescu

Dacă-l întrebi pe cercetătorul George Găman ce s-a întâmplat sub deşertul Atacama din Chile, va spune că cel mai potrivit ar fi cuvântul "miracol". George Găman lucrează la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD INSEMEX) - Petroşani, singurul de acest fel din ţară, aşa că ştie ce spune. A urmărit cu mare atenţie întreaga desfăşurare de forţe, dincolo de fireasca emoţie planetară.

"E ceva unic în istorie ce s-a întâmplat acolo, miracol nu e prea puţin spus. Trebuie să avem în vedere că, până să se ajungă la mineri, trecuseră deja 17 zile. La salvarea lor au concurat tehnica, spiritul de solidaritate şi starea de spirit a minerilor prinşi acolo", explică specialistul.

Ne putem baza pe ajutor internaţional la nevoie

România nu se poate confrunta cu o situaţie identică, dacă ne gândim, de exemplu, la adâncimea la care au stat îngropaţi minerii chilieni. Oricând e însă nevoie de o mare desfăşurare de forţe, specialiştii români se pot bizui pe sprijinul colegilor din alte ţări. De altfel, aşa s-a întâmplat şi în cazul chilienilor.

"În contextul globalizării, ne putem baza pe ajutoare importante. Noi, cei de la institut, suntem membri ai Asociaţiei Salvatorilor Minieri şi de Su prafaţă din România. În această calitate, ne-am numărat printre fondatorii Asociaţiei Internaţionale a Salvatorilor Minieri. Dacă ar exista vreo asemenea fatalitate, ne-ar oferi cu siguranţă tot ajutorul", completează Găman.

Până acum, el şi colegii lui au dezbătut cazul pe toate părţile. În mod evident, se va discuta multă vreme de aici încolo despre ceea ce s-a întâmplat în Chile. Anul viitor, de exemplu, va merge la o conferinţă în China, centrată cu siguranţă pe acest "studiu de caz".

"La salvarea minerilor au concurat tehnica, spiritul de solidaritate şi starea de spirit a acestora." GEORGE GĂMAN, cercetător la INSEMEX Petroşani