Situaţia s-ar putea schimba cu ajutorul fondurilor europene. În octombrie 2009, Primăria Corabia, în colaborare cu Muzeul de Arheologie şi Etnografie din localitate, au depus un proiect pentru reabilitarea monumentului şi includerea lui în circuitul turistic.

Proeictul a fost depus pe Axa 5.1, cea referitoare la resturarea patrimoniului cultural şi a modernizării infrastructurii necesare, şi este în valoare de trei milioane de euro (98% finanţare europeană, 2% finanţare de la autorităţile locale).
„Practic, banii s-au cam terminat”
Deocamdată, proiectul se află pe lista de aşteptare, însă Mirela Cojoc, directoarea Muzeul de Arheologie din Corabia, este destul de pesimistă: „Practic, banii pe Axa 5.1 s-au cam terminat. Ar avea o şansă dacă rămân bani de la celelalte proiecte, dacă se reziliază vreun contract, ceea ce nu dorim nimănui, sau dacă se face o realocare de fonduri”, spune ea.
În prezent, Sucidava nu este păzită pe timp de noapte din lipsă de bani, iar vizavi de cetate se află un bar de unde petrecăreţii trec foarte uşor peste gardul din sârmă ce împrejmuieşte situl. Alteori, localnicii fură din plăcile de azbest care acoperă o locuinţă eneolitică (din epoca nouă e pietrei) descoperită în interiorul cetăţii, arată directoarea.


Poarta de acces în cetatea Sucidava


Ruinele unui zid de apărare al cetăţii

ISTORICUL CETĂŢII SUCIDAVA
Dacii din tribul sucilor au locuit în aşezarea de la Sucidava (pe atunci nu avea ziduri de apărare, ci nu mai valuri de pământ şi şanţuri) din secolul IV î.Hr. În anul 87 d. Hr. romanii conduşi de generalul roman Fuscus au pătruns la nord de Dunăre şi au distrus aşezarea, povesteşte Mirela Cojoc.
În secolul III d.Hr., după ce împăratul Aurelian a ordonat retragerea trupelor din provincia Dacia, la Sucidava, pe locul fostei aşezări a dacilor, a fost construit un castru (o tabără a militarilor romani) cu scopul de a apăra linia Dunării de atacurile migratorilor. În interiorul zidurilor cetăţii se aflau două cohorte ale legiunii a V-a Macedonica, adică aproximativ 1.000 de militari. Zidurile au fost contruite din piatră adusă peste Dunăre de la Vraţa (Bulgaria) şi din cărămidă roşiatică ce era făcută în interiorul cetăţii (s-au descoperit cuptoare de ars cărămida şi de topit metale).


Edificiu cu încălzire prin aer cald (secolele IV-V d.Hr.). Podeaua construcţiei era susţinută de şiruri de stâlpi din cărămidă (numiţi pilae), iar în spaţiul dintre podea şi baza stâlpilor circula aerul cald ce venea de la un cuptor aflat în afara edificiului. Casa era, probabil, sediul comandantului castrului. La Sucidava au mai fost descoperite încă două astfel de case, însă din lipsă de fonduri ele nu au fost amenajate pentru vizitare.
Din secolul III d.Hr. s-a dezvoltat şi oraşul roman Sucidava de la poalele cetăţii, ce avea în jur de 3.000 de locuitori. Peste el se suprapune în prezent cartierul Celei din Corabia (cartierul care aceeaşi amplasare a străzilor ca şi oraşul antic Sucidava). În secolul al IV-lea, împăratul Constantin cel Mare a refăcut cetatea şi a construit un pod peste Dunăre în dreptul Sucidavei, pe care l-a inaugurat în persoană în anul 328. După atacurile migratorilor din secolele IV-V, populaţia civilă a oraşului se împrăştie. Castrul a continuat să fie locuit până la începutul secolului al VII-lea.


Ruinele bazilicii creştine din secolul al VI-lea se află tot în interiorul cetăţii. În bazilică s-au descoperit şase morminte, inclusiv un schelet păstrat integral ce a fost expus o perioadă în locul descoperirii. Însă a intrat în putrefacţie şi a fost restaurat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Mirela Cojoc speră  ca Muzeul din Corabia să reuşească să îl amenajeze într-o expoziţie proprie.

            
Coridorul care duce la „fântâna secretă”. Romanii au construit un coridor lung de 26 de metri ce coboară până la o adâncime de 18 metri sub pământ, unde se află un izvor de la care se aprovizionau cu apă în timpul atacurilor, fără să fie nevoiţi să iasă din cetate. Monumentul a fost construit în secolul VI d. Hr., odată cu refacerea fortificaţiei de către împăratul Iustinian.

           

Obiectivele proiectului de restaurare a cetăţii:
• amenajarea unui kilometru de stradă care să ducă de la şoseaua naţională, ce trece prin cartierul Celei, până la situl arheologic
• amenajarea parcării din faţa sitului
• împrejmuirea sitului cu un gard solid
• amenajarea unui circuit de vizitare care să ducă la toate vestigiile din incinta cetăţii (panouri informative cu inscripţii bilingve, iluminate pe timp de noapte) 
• restaurarea şi consolidarea celor 11 turnuri ale cetăţii
• consolidarea coridorului de acces la fântâna secretă 
• acoperirea locuinţei eneolitice cu o cupolă de sticlă (în prezent, deasupra ei se află o construcţie din cărămidă acoperită cu plăci de azbest, ceea ce o face inaccesibilă publicului)
• construirea unui muzeu de sit care să aibă un mic laborator de restaurare şi conservare a artefactelor rezultate din cercetările arheologice (acum, cele două clădiri din apropierea sitului sunt folosite ca spaţiu de depozitare) şi o cameră de conferinţe
• o alee de legătură între cetate şi ruinele podului lui Constantin cel Mare, care se află la 132 de metri distanţă

Citiţi mai multe despre importanţa şi rolul campaniei "Idei pentru România 255":

  • Schiatul se mută pe role, la Predeal
  • Caii de rasă din România, ucişi de lipsa subvenţiilor
  • Cum renaşte "scaunul" săsesc la Rupea
  • Din cabina de tractor, la viaţa de apicultor
  • Cum produc ouă "găinile fericite" din Călăraşi
  • Grădiniţa din Săruleşti i-a scos pe romi din corturi
  • Câştigă un laptop cu EVZ şi MCSI. Concurs "Idei pentru România 255"

Concursul "Idei pentru România 255" se desfăşoară în perioada 23 noiembrie – 6 decembrie 2010, pe site-ul www.ecomunitate.ro, un portal al programului naţional "Economia bazată pe Cunoaştere", derulat de MCSI.

Invităm cititorii evz.ro să contribuie cu idei pentru cele 255 de comunităţi. Găsiţi  exemple de proiecte sau idei reuşite în articolele din secţiunile educaţie, administraţie, business şi cultură de pe portalul www.ecomunitate.ro. Cu fiecare comentariu postat cresc şi şansele de a câştiga marele premiu, un laptop performant.