Cercetătorii susțin că între diabet și altitudine există o legătură strânsă. Ce spune ultimul studiu publicat de Science Alert
- Bianca Ion
- 6 aprilie 2026, 18:51
Diabet. Sursă foto: FreepikCercetătorii au identificat un mecanism care ar putea explica de ce oamenii care locuiesc la mare altitudine au un risc mai scăzut de diabet, după ce un studiu realizat de o echipă din SUA a analizat modul în care organismul reacționează la niveluri reduse de oxigen. Rezultatele citate de ScienceAlert, arată că în aceste condiții, globulele roșii absorb mai multă glucoză și contribuie la scăderea nivelului de zahăr din sânge.
O nouă descoperire pentru persoanele cu diabet
Un nou studiu arată că, în mediile cu conținut scăzut de oxigen, globulele roșii își modifică semnificativ comportamentul metabolic, absorbând mai multă glucoză și transformând-o într-o moleculă care facilitează eliberarea oxigenului către țesuturi. Acest mecanism pare să fie o adaptare a organismului la condiții de hipoxie, în care disponibilitatea oxigenului este limitată, iar celulele trebuie să găsească soluții pentru a menține funcțiile vitale.
Analiza realizată pe modele de șoareci cu diabet de tip 1 și tip 2 indică faptul că, odată cu creșterea altitudinii și scăderea nivelului de oxigen din aer, globulele roșii ajung să acționeze ca niște „bureți” pentru glucoză. În aceste condiții, ele absorb cantități mult mai mari de zahăr din sânge, contribuind la scăderea glicemiei. Experimentele au arătat că, în situații de hipoxie cronică, absorbția de glucoză la nivelul acestor celule a crescut de aproximativ trei ori.
Cercetătorii au indus artificial hipoxia în cadrul studiului, iar rezultatele au fost clare: nivelul glucozei din sânge a scăzut semnificativ, iar zahărul administrat nu mai era direcționat către organele obișnuite, precum mușchii, creierul sau ficatul. Mai mult decât atât, efectul s-a menținut chiar și după revenirea la condiții normale de oxigen, timp de câteva săptămâni, sugerând că această adaptare metabolică ar putea avea implicații importante în înțelegerea și gestionarea diabetului.

Turist. Sursă foto: Freepik
O perspectivă nouă asupra rolului globulelor roșii
Glucoza absorbită de globulele roșii este transformată într-o moleculă care influențează direct hemoglobina, proteina responsabilă de transportul oxigenului în sânge. Prin acest proces, legătura dintre hemoglobină și oxigen este slăbită, ceea ce permite eliberarea mai rapidă și mai eficientă a oxigenului către țesuturi. Practic, organismul reușește să compenseze lipsa oxigenului printr-un mecanism biochimic care optimizează distribuția acestuia acolo unde este cel mai necesar.
Acest sistem adaptativ are un rol dublu, deoarece nu doar că îmbunătățește transportul oxigenului în condiții de hipoxie, ci contribuie și la reglarea nivelului de glucoză din sânge. Astfel, globulele roșii nu mai pot fi privite doar ca simple vehicule pentru oxigen, ci ca actori activi în metabolismul energetic al organismului. Descoperirea schimbă perspectiva asupra modului în care organismul gestionează resursele în situații de stres fiziologic.
Cercetătorii subliniază că acest mecanism ar putea avea implicații importante în înțelegerea bolilor metabolice, în special a diabetului. Faptul că globulele roșii pot consuma cantități semnificative de glucoză, mai ales în condiții de oxigen redus, sugerează existența unui „rezervor” metabolic până acum ignorat. Această nouă perspectivă ar putea deschide direcții diferite de cercetare și ar putea contribui, pe termen lung, la dezvoltarea unor metode inovatoare de control al glicemiei.
Noi tratamente pentru diabet, în fază experimentală
Deși rezultatele sunt considerate promițătoare, cercetătorii atrag atenția că este nevoie de studii suplimentare pentru a stabili dacă acest mecanism observat la animale se aplică în mod similar și la oameni. Complexitatea organismului uman și diferențele dintre specii impun verificări riguroase înainte ca aceste descoperiri să poată fi integrate în practică medicală.
În paralel, un medicament experimental care reproduce efectele expunerii la altitudine mare a demonstrat deja capacitatea de a reduce nivelul glicemiei la șoarecii cu diabet de tip 1 și tip 2. Acest rezultat susține ideea că mecanismele activate în condiții de oxigen redus ar putea fi valorificate în dezvoltarea unor tratamente inovatoare, deschizând perspective noi în gestionarea bolilor metabolice.
Descoperirile se aliniază altor cercetări care arată că globulele roșii se adaptează la mediile cu oxigen scăzut, însă modul exact în care aceste procese funcționează la nivelul întregului organism rămâne dificil de cartografiat. Diferențele observate între populații, cum este cazul comunităților care trăiesc la altitudine mare, sugerează existența unor adaptări genetice distincte. Cercetătorii consideră că acesta este doar un punct de plecare, fiind necesare investigații aprofundate pentru a înțelege pe deplin aceste mecanisme și pentru a le transforma în soluții terapeutice aplicabile.