Aproximativ 10.000 de cărţi s-au scris despre el, de la alegerea sa din 1860.

"O carte despre Lincoln pe săptămână! Cel de-al 16-lea preşedinte al nostru a fost subiectul a mai multor opere decât toţi ceilalţi preşedinţi la un loc", a declarat recent senatorul de Illinois, Dick Durbin, din comisia Bicentenarului.

"Nu sunt multe de spus despre mine" – Lincoln

"Nu sunt multe lucruri de spus despre mine", spunea totuşi preşedintele, într-o scurtă prezentare autobiografică pentru campania sa prezidenţială din 1859.

Caracterizat ca fiind onest, profund, vizionar şi ambiţios, termenii laudativi nu lipsesc pentru a-l descrie pe despre care istoricii s-au pus de acord că este cel mai mare preşedinte din istoria Statelor Unite.

"Este cel mai mare, cu siguranţă", a declarat Harold Holzer, istoric, co-preşedinte al comisiei Bicentenarului.

"În timpul vieţii era un personaj foarte controversat, violent criticat pentru poziţiile sale anti-sclavagiste" , spune Marc Miccozzi, fost director al Muzeului Naţional al Medicinii, despre primul preşedinte american asasinat.

Pentru această aniversare, peste 50 de expoziţii vor avea loc în ţară.

Obama, admirator declarat al lui Lincoln

La Washington, o ceremonie oficială va avea loc la Memorialul Lincoln, precum şi la Congres, în timp ce la Ford's Theater, unde el a fost ucis pe 15 aprilie 1865, se va juca o piesă despre Lincoln.

Efectul Obama nu este străin de această fascinaţie reînnoită.

Primul preşedinte negru, care a împrumutat simbolic Biblia lui Lincoln pentru a depune jurământ, nu îşi ascunde admiraţia politică pentru fostul preşedinte republican.

"Nu numai că Obama îl admiră, dar el înţelege sarcina nedusă până la capăt a Americii, de care vorbea Lincoln în discursul său de la Gettysburg, adică de accesul egal, pentru toţi, la oportunităţi", a afirmat Harold Holzer.

Unii istorici cred că suferea de depresie

Personalitatea lui Lincoln, aspectul său fizic, dar şi tristele evenimente din viaţa sa de familie, continuă să fascineze.

Unele cărţi au vorbit de depresie cronică. "Cum să nu fie cineva depresiv la Casa Albă, cu un război civil?", se întreabă Marc Miccozzi.

În 1991, oamenii de ştiinţă au încercat fără succes să analizeze rămăşiţele sale pentru a afla dacă preşedintele ar fi putut fi atins de maladia genetică Marfan. Talia sa mare (1,93 de metri) pentru epocă, precum şi moartea a trei dintre cei patru fii ai săi, i-au făcut pe cercetători să creadă că sunt 50% şanse ca el să fi suferit de această maladie.