Cei cinci milioane de pensionari marginalizați de Guvernul Bolojan ajung la CCR

Pensionare. Sursă foto: Freepik

Pentru aproape cinci milioane de pensionari, începutul anului 2026 nu aduce nicio corecție a veniturilor în raport cu scumpirile din ultimii ani.

Deși legea pensiilor prevede un mecanism clar de indexare anuală, Guvernul a decis să îl suspende pentru al doilea an consecutiv, menținând punctul de referință la valoarea de 81 de lei. Decizia a reaprins o dispută majoră, nu doar economică, ci și constituțională, cu efecte directe asupra nivelului de trai al vârstnicilor.

În acest context, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului a sesizat Avocatul Poporului, solicitând intervenția acestuia pentru a trimite legea la Curtea Constituțională a României. Organizația susține că suspendarea indexării pensiilor reprezintă un abuz legislativ care lovește direct într-o categorie socială vulnerabilă.

Ce ar fi trebuit să primească pensionarii potrivit legii în vigoare

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii stabilește explicit obligația statului de a actualiza anual valoarea punctului de referință. Actualizarea trebuia realizată în fiecare lună ianuarie, prin aplicarea ratei medii a inflației și a 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, date comunicate de Institutul Național de Statistică.

Acest mecanism nu este unul opțional. El are rolul de a proteja puterea de cumpărare a pensiilor și de a oferi pensionarilor o minimă predictibilitate financiară. În lipsa indexării, orice creștere a prețurilor se traduce automat într-o pierdere reală de venit pentru seniori.

Decizia Guvernului care a blocat majorările și efectele sale directe

Prin articolul XXXI din Legea nr. 141/2025, intrată în vigoare la finalul lunii iulie 2025, Executivul a decis să înghețe valoarea punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026. Totodată, mecanismul de indexare a fost suspendat până în 2027, fără a fi prevăzut un calendar clar de reluare.

Consecința este simplă și ușor de cuantificat. Pensionarii nu vor primi majorarea estimată la aproximativ 7%, care ar fi trebuit să se aplice automat de la 1 ianuarie 2026. Potrivit calculelor invocate de FACIAS, valoarea punctului de referință ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 107 lei, dacă mecanismul legal ar fi fost respectat.

Pierderi reale pentru pensionari într-un context de inflație ridicată

Neaplicarea indexării nu este doar o chestiune tehnică. Efectele se văd direct în buzunarul pensionarilor. Estimările arată că, pe fondul inflației din 2024 și 2025, pierderea acumulată a valorii reale a pensiilor ajunge la aproximativ 19%.

În termeni concreți, aceasta înseamnă o pierdere medie de aproximativ 535 de lei pe lună pentru fiecare pensionar. Suma nu reprezintă un beneficiu ipotetic, ci diferența dintre pensia actuală și nivelul pe care ar fi trebuit să îl atingă veniturile dacă legea ar fi fost aplicată.

Pensionarii cu venituri minime, cei mai afectați de înghețarea pensiilor

Situația este și mai gravă pentru cei peste 924.000 de pensionari care trăiesc din pensia minimă, stabilită la 1.281 de lei lunar. Pentru această categorie, orice leu pierdut prin neindexare înseamnă renunțări directe la medicamente, hrană sau utilități.

În România anului 2026, pentru sute de mii de vârstnici, pensia nu mai acoperă un trai decent, ci doar supraviețuirea. FACIAS atrage atenția că această realitate intră în contradicție directă cu articolul 47 din Constituție, care garantează dreptul la un nivel de trai decent.

De ce suspendarea indexării ridică probleme de constituționalitate

În sesizarea transmisă Avocatului Poporului, FACIAS argumentează că înghețarea punctului de referință încalcă mai multe principii constituționale. Printre acestea se numără dreptul la pensie, protecția drepturilor câștigate și principiul securității juridice.

Organizația subliniază că suspendarea repetată a unui mecanism legal cu caracter permanent, fără criterii clare și fără un termen predictibil de reluare, transformă o măsură prezentată ca temporară într-una permanentă. Această practică contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, care a sancționat în trecut măsuri similare.

Rolul Avocatului Poporului și miza sesizării la CCR

FACIAS solicită Avocatului Poporului să își exercite atribuția constituțională de a sesiza direct Curtea Constituțională. O eventuală admitere a sesizării ar putea obliga statul să revină la aplicarea mecanismului legal de indexare și să corecteze pierderile suferite de pensionari.

Dincolo de aspectul juridic, miza este una profund socială. Decizia CCR ar putea stabili dacă ajustările bugetare pot fi făcute prin suspendarea unor drepturi fundamentale sau dacă statul este obligat să respecte contractul social asumat prin lege.