Ceaușescu și Biserica. Cum își exercita președintele republicii influența în Biserica Ortodoxă Română

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ceaușescu și Biserica. Materialul despre prezența lui Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej la alegerea Prea Fericitului Patriarh Justinian m-a făcut să caut informații despre un alt eveniment al Bisericii Ortodoxe Române consumat în timpul comunismului, este vorba de mandatul de Patriarh al lui Iustin Moisescu, singurul consumat integral sub o singură conducere, ceaușistă.

Am fost curios să văd cum a tratat Nicolae Ceaușescu Întronizarea unui Întâistătător al Bisericii.

Am apelat la o sursă inedită a perioadei, una dintre puținele publicații creștin-ortodoxe care a supraviețuit acelor ani, Telegraful Român, ”Foaie religioasă editată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului”.

Întronizarea Patriarhului în prezența lui Nicolae Ceaușescu. sursa: Agerpres

Ceaușescu și alegerea Patriarhului

Spre deosebire de comunicatele Agerpres, care surprindeau concepțiile cenzurii despre orice eveniment, relatările alese cuprind informații culese nemijlocit de cei care l-au însoțit la București pe Înalt Preasfințitul Nicolae al Ardealului.

Aveți ocazia să urmăriți cum decurgea alegerea unui Patriarh, cum fiecare moment era asistat de organele de partid și de stat și, mai ales, o relatare amplă a întâlnirii dintre Patriarh și președinte.

Evident, din relatare, și din memoria colectivă, Nicolae Ceaușescu nu avea același comportament agresiv la adresa Bisericii, așa cum avuseseră predecesorii săi de după 1947, dar pe noul Patriarh avea să îl aștepte o perioadă dificilă și delicată.

La 4 martie 1977 avusese loc marele cutremur, iar Bucureștiul era o ruină când a murit Iustinian. La scurt timp, Ceaușescu avea să vină cu ideea transformării Bucureștiului. Cartiere noi, prima linie de metrou, Centrul Civic și Casa Poporului, multe din aceste construcții aveau în cale... biserici.

Una dintre marile bătălii ale mandatului Prea Fericitului Iustin a fost salvarea cât mai multor biserici din calea buldozerelor ceaușiste. Acum știm, soluția a fost mutarea pe ”roți” a edificiilor creștine.

Folosirea religiei în scop politic

Ca fapt divers, trebuie spus că din textele selectate vor lipsi formulările de tip ”tovarășul” sau ”tovarășii”, înlocuite cu atât de obișnuitele de azi, „domn/domni”. Explicația este revista din care cităm, una ortodoxă, iar în lumea altarelor formulările nu pătrunseseră, mai ales pentru că ”tovarășii” comuniști nu erau... tovarăși cu preoții.

Asta nu înseamnă că înalții prelați nu erau folosiți în mișcările politice. De exemplu, Marina și Moisescu erau membrii, încă din 1968, în Frontul Unității Socialiste (devenit în 1980 Frontul Democrației și Unității Socialiste), mișcare care strângea organizațiile care nu erau ale Partidului Comunist și le punea în slujba... partidului.

Încă un lucru, ÎPS Teodosie al Olteniei pe care îl veți găsi în diferite momente ale procesului de alegere este nimeni altul decât cel care, în 1986, când va muri Iustin, va deveni Prea Fericitul Teoctist!

O precizare necesară

În loc de Post Scriptum: Singurul președinte post-revoluționar care a prins în mandat alegerea unui Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a fost Traian Băsescu, în 2007. Președintele și prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, au participat la Întronizarea Prea Fericitului Daniel.

Dar e altă situație, Băsescu era exponentul unei puteri laice, Groza, Dej și Ceaușescu erau exponenții unei puteri manifest atee!

Post Post Scriptum: Suntem tentați azi, când temerile naturale ale omului de rând din comunism au trecut, să condamnăm discursul Prea Fericitului Iustin. Cuvintele lui trebuie privite prin ochii epocii. E greu de imaginat ce s-ar fi ales de Biserica noastră dacă Patriarhul ar fi avut un discurs ostil la adresa conducătorului suprem!

Patriarhul Justinian Marina, 1967. sursa: EVZ

Alegerea ÎPS Iustin Moisescu ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prin încetarea din viaţă — la 26 martie a. c. — a celui ce a fost al treilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fericitul întru pomenire Părinte Justinian Marina, a devenit vacant scaunul cel mai de sus al ierarhiei noastre ortodoxe române.

Potrivit legiuirilor bisericeşti în vigoare, Înalt Prea Sfinţia Sa Dr.Iustin Moisescu, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a devenit Patriarh Locotenent, pînă la alegerea titularului jeţului patriarhal. În această calitate — împreună cu forurile legiuite — Înalt Prea Sfinţia Sa a făcut pregătirile cuvenite pentru îndeplinirea procedurilor menite să hărăzească Bisericii Ortodoxe Române un nou Întîistătător.

Cu adresa Patriarhiei Române (Consiliul Naţional Bisericesc) nr. 7253 din 28 mai a. c. — pe temeiul art. 130 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române — Înalt Prea Sfinţia Sa Patriarhul Locotenent Dr. Iustin Moisescu a convocat Colegiul electoral bisericesc pentru alegerea Arhiepiscopului Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pentru ziua de Duminica, 12 iunie 1977, ora 9, la Palatul Patriarhal din Capitală.

În preseara Duminicii respective, potrivit rînduielilor tradiţionale, s-a săvîrşit sf. slujbă a Privegherii în Catedrala Sf. Patriarhii, de către un sobor de preoţi şi diaconi, avînd în frunte pe Prea Sfinţia Sa Roman Ialomiţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Duminică, 12 iunie a. c., la ora 9 dim., în acelaşi sfînt locaş de închinare, P. S. Episcop vicar Roman, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvîrşit Sf. Liturghie arhierească. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Patriarhiei, dirijată de P. C. pr. Iulian Cârstoiu. Au participat ÎPS. Mitropoliţi şi Arhiepiscopi, PS Episcopi şi Arhierei vicari membri ai Sfîntului Sinod, precum şi ceilalţi membri ai Colegiului Electoral Bisericesc. Îndată după Sf. Liturghie, I. P. S. Arhiepiscop Dr. Antim Nica al Tomisului şi Dunării de Jos, cu sobor, a săvîrşit îndătinata Doxologie (Te-Deum), cu Polihroniu pentru cîrmuitorii bisericeşti şi de stat, pentru cler și credincioşi. Străbătînd apoi un culoar viu deschis de credincioşi, prezenţi în număr mare, înalţii ierarhi şi alţi demnitari bisericeşti şi civili s-au îndreptat spre Palatul Patriarhal. Pe traseu, li s-au oferit flori.

La ora 11:30 o delegaţie din Colegiul Electoral Bisericesc a invitat pe I. P. S. Mitropolit Iustin, Locţiitor de Patriarh, împreună cu delegaţii autorităţilor de stat, precum şi pe I. PP. SS. Mitropoliţi, să binevoiască a lua parte la şedinţă. S-a rostit rugăciunea „Împărate Ceresc“. Î. P. S. Patriarh Locotenent Iustin a rugat pe domnul Ion Roşianu, Preşedintele Departamentului Cultelor, să dispună citirea acordului Departamentului Cultelor pentru deschiderea Colegiului Electoral.

D-l dir. adj. Iulian Sorin a dat citire acordului, apoi a luat cuvîntul I. P. S. Sa Iustin Moisescu. În cuvîntarea pe care a rostit-o, I. P. S. Sa a făcut elogiul personalităţii şi operei netrecătoare a celui ce a fost Patriarhul Justinian, a indicat scopul întrunirii Colegiului Electoral Bisericesc şi a dat lămuriri în legătură cu alegerea ce urma să se efectueze.

Au fost desemnaţi doi secretari de şedinţă în persoanele P. C. Inspector eparhial T. Bodnar (Iaşi) şi Vasile Cazacu, profesor (Buzău). Î. P. S. Preşedinte a suspendat apoi şedinţa pentru o jumătate de oră, pentru consfătuirea alegătorilor.

La redeschidere, biroul a fost completat cu do ibărbaţi de încredere, designaţi în persoanele profesorilor de teologie D-l Dr. Iorgu D. Ivan şi P. C. Pr. Dr. Ene Branişte. S-a dat citire art. 130 din Statut, privitor la procedura alegerii. Bărbaţii de încredere, din încredinţarea I. P. S. Preşedinte , au distribuit membrilor Colegiului buletinele de vot.

S-a trecut apoi la votare. Primul, a votat I. P. S. Locţiitor de Patriarh Iustin, aplaudat călduros de membrii Colegiului Electoral Bisericesc. I. P. S. Sa a fost urmat de ceilalţi membri ai Sfîntului Sinod.

Aplauze puternice au salutat apariţia la urnă — între alţii — a P. S. Episcop al Episcopiei Ortodoxe Catolice din Franţa, Germain de Saint Denis.

Cu deosebită căldură şi respect au fost întîmpinaţi delegaţii autorităţii de stat: Domnul Virgil Teodorescu, Vicepreşedinte al Marii AdunăriNaţionale — din partea supremului for legislativ al ţăriii; Domnul Miu Dobrescu, Preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — din partea Guvernului Republicii Socialiste România; Domnul Ion Roşianu, Preşedintele Departamentului Cultelor — din partea acestei instituţii, care era însoţit de D-l vicepreşedinte Gheorghe Nenciu şi domnii directori Iulian Sorin şi Ioan Puiu.

Rînd pe rînd s-au perindat prin faţa unei delegaţii Adunărilor Eparhiale (cîte un cleric şi doi mireni).

Între ei — vechi şi valoroşi oameni de ştiinţă ca: Academicienii prof. Dr. Gh. Olănescu, prof. Dr. Const. Iliescu ş. a. A urmat la rînd grupul compact al membrilor Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Votarea au încheiat-o rectorii Institutelor Teologice Universitare din Bucureşti şi Sibiu şi directorii Seminariilor Teologice (Bucureşti, Mănăstirea Neamţ, Craiova, Buzău, Cluj-Napoca, Caransebeşşi Curtea de Argeş). Î. P. S. Preşedinte, ajutat de birou, numără buletinele de vot, trecîndu-le în cea de-a doua urnă, constatînd că numărul lor coincide cu numărul alegătorilor prezenţi.

Se trece la despuierea scrutiniului. Primul buletin de vot pe care-l deschide Î. P. S. Preşedinte conţine numele său. În sală izbucnesc aplauze puternice. Dată fiind situaţia, Î. P. S. Sa roagă să fie preluată conducerea şedinţei de către unul din Î. P. S. Mitropoliţi. Î. P. S. Mitropolit Teoctist al Olteniei continuă să scoată buletinele de vot din urnă, citeşte numele celui căruia i s-a atribuit votul şi le trece în prima urnă. Cînd se realizează jumătatea plus unu, ropote de aplauze răsună din nou în sala de şedinţe, alegerea I. P. S. Mitropolit Iustin fiind asigurată.

Rezultatul votului: Cu rară însufleţire, Înalt Prea Sfinţia Sa Dr. IUSTIN MOISESCU, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a fost ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.

Pentru I. P. S. S. Iustin au votat 92 din cei 94 alegători prezenţi la lucrările Colegiului Electoral Bisericesc.

Luînd cuvîntul în numele Colegiului Electoral Bisericesc, I. P. S. Mitropolit Teoctist al Olteniei a rostit o cuvîntare vibrantă, dînd expresie momentului istoric bisericesc trăit de toţi cei prezenţi, cu vădită intensitate. Făcînd o scurtă biografie a nou-alesului Patriarh, a arătat că evenimentul alegerii sale se adaugă firesc — verigă de preţ — lanţului de aur care ne leagă de străbunii închinători şi mărturisitori ai Ortodoxiei româneşti.

Dreapta Domnului a săvîrşit unele ca acestea, Î. P. S. Sa a subliniat tactul, înţelepciunea şi bogataexperienţă de conducere bisericească pe care nou alesul Patriarh le pune în slujba Bisericii şi Patriei din locul cel mai înalt al ierarhiei noastre bisericeşti. A încheiat prezentînd felicitări şi exprimînd calde urări de activitate rodnică şi îndelungată celui ce a fost găsit vrednic să fie ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

A luat apoi cuvîntul nou-alesul Patriarh, Î. P. S. S. Dr. Iustin Moisescu. Adresîndu-se Colegiului Electoral Bisericesc, a declarat că nu meritele sale personale l-au ridicat pe treapta cea mai înaltă a ierarhiei noastre bisericeşti, ci vrednicia cu care sunt împodobite scaunele vlădiceşti ale Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi Mitropoliei Ardealului, unde s-a pătruns de spiritul pururea pomeniţilor Mitropoliţi Andreiu Şaguna şi Nicolae Bălan.

A făgăduit că va trage brazdă adîncă în viaţa Bisericii noastre, în spiritul Sfintei Scripturi, al Sfintei Tradiţii şi al Ortodoxiei româneşti detotdeauna. Luînd aminte la nevoile credincioşilor şi împletindu-le cu aspiraţiile întregului nostru popor, va năzui să slujească bisericeşte neamul nostru românesc, pacea lumii şi propăşirea obştească. Zidurile care mai pot despărţi pe oameni nu ajung pînă la cer; de aceea, ele vor fi înlăturate şi bunăvoirea instaurată peste tot. Celor ce îl vor urma în strădaniile sale apostoleşti şi cetăţeneşti, nou-alesul Patriarh le promite, fără precupeţire, îndrumările sale părinteşti, sprijinul său nelimitat, dragostea sa caldă şi adîncă.

În încheiere, a exprimat mulţumiri Bisericii şi Patriei noastre prospere pentru încrederea ce i se arată şi cu acest prilej. A mulţumit înalţilor Ierarhi, întregului Colegiu Electoral Bisericesc pentru votul lor mărinimos. A omagiat cu înalt respect pe Domnul Preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, ocîrmuitorul înţelept al Patriei noastre iubite, preţuit în toată lumea contemporană. Într-o pornire de avînt însufleţitor, membrii Colegiului Electoral Bisericesc — ridicîndu-se din scaune — au aplaudat îndelung şi au ovaţionat pe Preşedintele Statului nostru. Î. P. S. Sa a declarat apoi închisă şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc.

Rînd pe rînd, membrii Colegiului Electoral Bisericesc au felicitat personal pe nou-alesul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Îndată după reprezentanţii autorităţilor de stat, nou-alesul Patriarh a fost felicitat călduros şi îmbrăţişat frăţeşte de către Înalt Prea Sfinţitul nostru Mitropolit Dr. Dr. h. c. Nicolae Mladin al Ardealului, care i-a făcut adînc simţite urări de activitate rodnică şi îndelungată.

Membrii Colegiului Electoral Bisericesc — precum şi invitaţii — au luat parte apoi la agapa oficială oferită cu prilejul alegerii noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în sufrageria Palatului Patriarhal. La masă, nu s-au rostit cuvîntări, în decursul mesei a domnit o stare de bună dispoziţie întremătoare. La sfîrşit, I. P. S. Sa nou-alesul Patriarh Iustin a mulţumit tuturor pentru participare la evenimentul zilei de neuitat de Duminică, 12 iunie 1977.

S-a rostit rugăciunea îndătinată.

Luni, 13 iunie a. c., dimineaţa, în şedinţă plenară, Sfîntul Sinod al Bisericii noastre a făcut cercetarea canonică a alegerii noului Patriarh şi a întărit-o.

Aşa cum a arătat Arhipăstorul nostru, Î. P. S. Nicolae al Ardealului, cînd i-a prezentat felicitări, alegerea ca Patriarh a Î. P. S. Mitropolit Iustin al Moldovei şi Sucevei umple de bucurie inimile preoţilor şi credincioşilor din Arhiepiscopia Sibiului şi din întreaga Mitropolie a Ardealului, care l-am avut — pentru scurt timp — arhipăstor (1956— 1957) luminat, iubit şi preţuit.

Dumnezeu să ajute nou-alesului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române să-şi îndeplinească misiunea bisericească şi cetăţenească precum îi este voia şi cu toată priinţa.

ÎNTRU MULŢI ŞI FERICIŢI ANI!

N.N.: Pe 18 iunie 1977, Patriarhul ales este primit de Nicolae Ceaușescu. Trebuia să îi fie înmânat Decretul Prezidențial care îi recunoștea alegerea și era ultimul demers birocratic înainte de Întronizarea propriu-zisă. De la această întâlnire este fotografia din deschidere, culeasă de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Imediat după alegerea de către Colegiul electoral bisericesc, la 12 iunie 1977, în treapta de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Iustin a primit telegrame și scrisori de felicitare din partea preoților și credincioșilor, din partea unor personalități din țară și de peste hotare. Potrivit rînduielilor statornicite, Conducerea noastră de stat a recunoscut alegerea P. F. Părinte Iustin în treapta de Patriarh prin

DECRETUL PREZIDENŢIAL nr. 16511977, înmânat Preafericirii Sale la Consiliul de Stat, în cadrul unei festivități, de către domnul Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, sâmbătă, 18 iunie 1977.

La festivitate au participat Domnii: Emil Bobu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat; Ioan Dincă. Prea Fericirea Sa a fost însoţit decătre I. P. S. Mitropoliţi: Nicolae al Ardealului, Teoctist al Olteniei şi Nicolae al Banatului.

P. F. Patriarh Iustin a adresat Domnului Preşedinte al Republicii, Nicolae Ceauşescu, profunde mulţumiri pentru recunoaşterea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, arătînd totodată că întregul cler al Bisericii noastre nutreşte sentimente de caldă preţuire, dragoste fierbinte şi adîncă recunoştinţă pentru Preşedintele Republicii Socialiste România, care se identifică cu destinele poporului român, pe care îl slujeşte cu înţelepciune şi vigoare, cu dragoste fierbinte şi dăruire.

Prea Fericirea Sa a arătat de asemenea că înfăptuirile din domeniul construcţiei socialiste, precum şi creşterea prestigiului României socialiste în lume sunt indisolubil legate de numele Domnului Preşedinte Nicolae Ceauşescu.

Exprimînd mulţumiri pentru libertatea de care se bucură Biserica Ortodoxă Română, precum şi celelalte culte din ţara noastră, Prea Fericitul Părinte Patriarh Iustin a asigurat Conducerea de Stat că Biserica noastră va sprijini activ şi de acum înainte eforturile poporului român pentru zidirea unei Românii noi, prospere şi fericite, pentru înfăptuirea unei lumi mai drepte şi mai bune.

După ce a felicitat pe Prea Fericitul Patriarh Iustin şi s-a referit la tradiţiile bogate ale Bisericii Ortodoxe Române, Domnul Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste România, a arătat că, în condiţiile istorice actuale, cînd poporul român îşi făureşte o viaţă nouă, socialistă, în care fiecare cetăţean îşi poate manifesta din plin personalitatea, poate participa la edificarea Patriei libere, independente şi fericite, Bisericii Ortodoxe Române, ca şi celorlalte culte religioase din ţara noastră, îi revine datoria de a sprijini din toate puterile această operă constructivă.

Evidenţiind libertatea de care se bucură cultele în ţara noastră, în spiritul prevederilor Constituţiei, Domnia Sa a subliniat necesitatea ca acestea să slujească în orice împrejurare interesele Patriei, ale poporului, activitatea lor desfăşurîndu-se în spiritul respectului deplin faţă de legile ţării. Exprimînd convingerea că întotdeauna cultele îşi vor face datoria faţă de popor şi faţă de Patrie. Domnul Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut P. F. Patriarh Iustin cele mai bune urări.

Notă: Pe 19 iunie 1977, la instalarea Prea Fericitului Părinte, numărul oficialilor comuniști a fost restrâns foarte mult:

Înaltele autorităţi de stat au fost reprezentate de Domnii: Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Miu Dobrescu, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ion Roşianu, preşedintele Departamentului Cultelor, însoţit de D-l vicepreşedinte al Departamentului Cultelor Gheorghe Nenciu şi D-l director adjunct Iulian Sorin.