Puţinii turişti străini veniţi în staţiunile româneşti spun că avem potenţial, însă şi mult de lucrat la reclamă şi infrastructură. În plus, experienţele cu hoţii nu sunt chiar "spectacolele" lor preferate.

Litoralul românesc - destinaţie turistică înainte de ’89 pentru sute de mii de "imperialişti" - a devenit astăzi ţintă doar pentru câteva mii de vestici. Din datele operatorilor turistici, pe litoralul românesc se încumetă să vină mai ales germanii, dar şi ei din ce în ce mai puţini. Circulă chiar glume printre ghizii turistici: "Pe străini trebuie să-i cauţi cu lupa", spun unii. Şi adaugă, cu năduf, că "pe suedezi i-am pierdut de mult".

Un belgian la Mamaia

Belgianul Yves Vinkenroye se relaxează cu picioarele pe un scaun, lângă piscina unui hotel din Mamaia. E cald, câţiva copii ţipă în apă, iar Yves priveşte distant, puţin luat de valul de bere pe care îl tot alimentează, pahar după pahar. Pare destul de relaxat în România.

Yves e deja la a doua vizită aici şi e convins: n-ar sfătui niciun familist liniştit că aici e locul să-ţi petreci vacanţa. "L-aş trimite mai degrabă în Spania", spune belgianul. În schimb, pe bărbaţii ca el - şi urmează o scurtă descriere edificatoare: "divorţat, 59 de ani, singur" - i-ar trimite măcar la o scurtă cură de ceea ce el numeşte "voyeurism": "Nu vedeţi cum merg fetele de la voi pe stradă? E incredibil!", zice belgianul şi exemplifică printrun gest amplu cu mâinile la piept de parcă tocmai i-ar exploda nişte sâni invizibili. Sunt clipe de vacanţă pe care ar dori totuşi să le uite.

Între "banditism" şi "fete frumoase"

Primul moment ar fi acela în care şi-a dat seama că "o fată din Moldova" de care a fost îndrăgostit nu mai vine la întâlnirea pe care o stabiliseră. "Ea voia să vină acolo la mine, în Belgia, dar....", se opreşte, trist, Yves. Apoi continuă cu un eveniment petrecut când se întoarcea de la un restaurant din staţiune, unde urmărise programul artistic al serii, ca orice turist care se respectă.

"Mergeam pe stradă şi s-a apropiat de mine un tip, m-a întrebat cât e ceasul, în engleză. Şi imediat m-au înconjurat mai mulţi bărbaţi, mi-au zis că erau de la poliţie şi au început să mă caute prin buzunare. Ziceau că mă caută de droguri. Voiau banii! Am fost foarte bulversat! Ăsta e banditism în văzul lumii. Am fost la poliţie, dar nimeni nu a intervenit!", povesteşte, agitat, Yves. Se calmează, ia o gură de bere.

Dincolo de experienţele negative, şi-a format un punct de vedere destul de obiectiv despre ţara pe care o vizitează. Ce a constatat belgianul: "S-au făcut multe eforturi să progreseze staţiunile. Au pus biciclete pe aici, se vede o schimbare. Dar, dacă fac o comparaţie cu Spania sau Italia, acolo incertitudinea nu e aşa de mare ca aici. Aici trebuie să renovaţi hotelurile, drumurile, să puneţi lumini, să faceţi «more frumos»".

"Come to Romania"

Dincolo de turism, România i-a dezvăluit lui Yves şi cealaltă faţă. "Am fost la Suceava. Uuuuu, ce oraş urât! Gri tot!", spune belgianul. Dar sunt şi avantaje aici. "România e singura ţară fostă comunistă în care se vorbeşte o limbă normală", spune turistul.

Încheie cu un mesaj tineresc, "pentru bărbaţii divorţaţi": "Come to România, the girls are the most frumos in Europa! Poţi să priveşti măcar. E legal, nu?", râde belgianul. Brusc, devine serios: "Dar trebuie să faceţi totuşi ceva cu drumurile".

VIZITATOR. Yves apreciază româncele de pe litoral FOTO: VLAD STĂNESCU

Un bagaj rătăcitor

Reinhold Kusel, cetăţean german în vârstă de 53 de ani, aşteaptă undeva pe holul hotelului din Mamaia, cu ceva emoţii în suflet, alături de prietena lui, o româncă brunetă. Bagajul i-a fost rătăcit, undeva printre avioanele schimbate şi abia au găsit cei de la Aeroportul Kogălniceanu o maşină să i-l aducă.

Cât aşteaptă, creionează câteva impresii despre România: "Am mai venit de vreo patru-cinci ori aici. Prima dată, acum vreo zece ani. S-a schimbat mult în bine. Românii sunt foarte prietenoşi, asta mi-a plăcut. Dar nu putem spune că totul este miere şi lapte. Sunt chestii la hotel, cum ar fi că nu sunt aşa multe şezlonguri sau piscina nu e destul de mare".

Cea mai urâtă experienţă a trăit-o la Olimp, acum câţiva ani, când hoardele de câini vagabonzi care bântuiau staţiunea nu l-au lăsat să doarmă prea bine. A mai călătorit şi în Italia, şi în Bulgaria. "Există avantaje şi dezavantaje peste tot. În Italia sunt altfel plajele, îmi plac mai mult aici. Şi micul dejun era mai slab la hotel, n-aveam nici televizor în cameră. Dar acolo sunt străzile bune. Iar în Bulgaria e mai ieftin", spune Reinhold.

O să mai vină pe aici, zâmbeşte germanul. "O să învăţ mai multe despre popor", zice şi aruncă o privire către prietena româncă. În câteva minute, entuziasmul avea totuşi să se cam stingă: bagajele rătăcite i-au fost aduse, însă mai "uşoare" cu o cameră video şi o sumă măricică de bani.

ÎN SCĂDERE

Chiar dacă la începutul fiecărui an agenţiile îşi fac planuri mari, la final de sezon, când trag linie şi adună, rezultatele nu sunt satisfăcătoare

Doar germanii se încumetă să mai vină pe litoralul românesc. Dacă anii trecuţi erau chartere care aduceau şi ruşi, şi belgieni, anul acesta există doar două zboruri săptămânale din Germania pentru turiştii celor doi mari touroperatori ITS şi TUI. Aceştia speră ca în total să aducă circa 3.000 de persoane ce vor fi cazate în cele câteva hoteluri care se apropie cel mai mult de standardele cerute.Belgienii vin acum doar în grupuri mici şi individuale.

În ciuda strădaniilor operatorului Maxitour, în 2008 nu au venit decât vreo 500 de persoane, iar anul trecut numărul s-a redus la 300, deşi ţinta era de circa 3.000.

Ruşii în schimb ocolesc acum litoralul românesc şi îl preferă pe cel bulgăresc. "Avem charter pe Varna, aşa că cei care doresc pot fi transferaţi aici cu autocarul. Nu am mai introdus zbor pe aeroportul din Constanţa, din cauza lipsei de turişti", spune Svetlana Skoryk, director Sun Paradise, agenţie care aduce clienţi din Rusia şi Ucraina.

Nemţii aleg Mamaia şi Saturn

Germanii preferă hotelurile de patru stele şi trei stele plus, în special din Mamaia şi Saturn, acolo unde unii dintre aceştia vin la tratamente, spun reprezentanţii operatorilor.

"Noi sperăm să avem o creştere de până la 10% faţă de anul trecut, când au fost circa 2.000 de turişti. Şi preţurile au mai scăzut puţin, pe fondul crizei, cu circa 5%-10%", susţine Julian Andrei, proprietarul Blue Line, care se ocupă de turiştii ITS. El spune că, pentru a încuraja clientela, pregăteşte programe speciale de tratament începând din luna septembrie.

În jur de 1.000, poate 1.500 de turişti ar putea veni cu operatorul TUI, care a introdus anul acesta prima cursă charter după mai mulţi ani de pauză.

"Clienţii sunt găzduiţi în cinci hoteluri şi plătesc un sejur de la 560 de euro de persoană o săptămână cu demipensiune la un hotel de trei stele plus. La patru stele, cu pensiune completă, preţul urcă la 760 de euro de persoană", afirmă Tim Grosse, reprezentant TUI în România.

Preţurile sunt cel puţin cu 20% mai mari decât pentru un sejur în Bulgaria, de exemplu, şi aproape identice, poate puţin mai scumpe, cu cele destinate unui sejur all inclusive în Turcia, în condiţii de cinci stele.

Egiptenii aşteaptă mult după viză

Turiştii străini din Germania care optează pentru litoralul românesc sunt preponderent cupluri cu vârste cuprinse între 40 şi 60 de ani. O parte din ei au avut la un moment dat de-a face cu România sau sunt familii mixte, iar alţii sunt români stabiliţi în Germania înainte de 1989.

O noutate pe litoral ar fi cele câteva grupuri de egipteni despre care Julian Andrei vorbeşte că ar fi programate să sosească în acest sezon.

"În total, este vorba despre circa 200 de turişti, care vor sta la Hotelul Yaki", spune el. Potrivit lui, prilejul de a aduce în ţară la noi turişti egipteni se loveşte de preţul mare al vizei şi de timpul îndelungat pentru obţinerea ei. "La bulgari, de exemplu, viza costă 30 de euro şi se obţine în 5 zile. La noi, costă 90 de euro şi durează aproape o lună", explică patronul Blue Line.

NEMULŢUMIŢI

Ruşii plătesc, dar să ştie pentru ce

Turiştii ruşi care au venit în România în alte zone decât litoralul au fost nemulţumiţi în special de preţurile exagerate practicate peste tot: de la biletele de intrare la muzee până la tarifele din restaurante.

"Telecabina din Sinaia costă 30 de lei/persoană doar într-o singură direcţie. Li s-a părut scump, pentru faptul că e o cursă scurtă şi nu există facilităţi deosebite. Preţuri mari au remarcat şi în restaurante. Nu-i problemă, ei plătesc, au bani, dar vor să ştie pentru ce-i dă", spune Svetlana Skoryk despre reclamaţiile pe care le-a primit de la turişti.

OPTIMISM NEMŢESC

"Faceţi reclamă, nu aşteptaţi să venim noi!"

Daniel Puşnava, reprezentant al operatorului turistic ITS, spune că "turismul cu străini în România e în moarte clinică". "Avem chiar şi o glumă: «Cum e cu turismul cu vestici anul acesta?», «Foarte bine! Mult mai bine ca la anul!». I-am pierdut pe englezi, pe scandinavi, ăştia nu mai vin. Acum vin mai mulţi nemţi, dar mai ales dintre cei cu rude aici", spune Puşnava.

Familia Utecht, din Germania, era probabil printre cele mai optimiste de pe litoral weekendul trecut. Frank - 51 de ani, şi soţia Annegret - 49 de ani, au "îndrăznit" să facă un circuit turistic, de două săptămâni, cu o maşină închiriată, prin România.

"Am venit special pentru Carpaţi. Am văzut Bucureştiul, Sighişoara, Sibiu, Bran, hotelul Dracula, mănăstirile din Moldova. Nu mi-a plăcut la Piatra Neamţ, nu e aşa frumos. Dar Delta Dunării a fost grozavă. Iar la Saturn am zis că e Mallorca. Doar că e mult mai puţină acţiune...", spune entuziast Frank.

Frank e vânător. Despre România aflase din revistele de specialitate. O să revină aici când iese la pensie, să vâneze cerbi. Chiar dacă a trecut şi el prin câteva experienţe care iau dat de gândit. Unu - şi-a rupt roata într-o groapă pe şosea, şi doi - "nişte ţigani s-au dat drept poliţişti şi au vrut să ne fure. Dar ne-am prins şi n-au reuşit!".

Ca o concluzie, Frank dă un sfat din perspectiva lui de turist care a văzut jumătate de lume: "Dacă vreţi să vină germani în România trebuie să faceţi reclamă la noi, nu să aşteptaţi să venim noi".

VACANŢĂ. Familia Utecht, amabilă cu România FOTO: VLAD STĂNESCU