Potrivit raportului de final de mandat prezentat de Laura Kovesi, la momentul preluării funcţiei de la fostul procuror general Ilie Botoş, instituţia era în "derivă".
La nivelul anului 2006, Kovesi a observat lipsa unei politici de personal, ministerul public funcţiona fără stat de funcţii, în timp ce 81 din cele 209 posturi erau de conducere. În plus, Kovesi a costatat o "lipsă de implicare în dosarele importante, lucru care a condus la finalizarea unui număr mic de rechizitorii de acest gen. În acelaşi timp, se observă că fosta conducere avea frică de calculator deoarece "în pofida existenţei unor sisteme informatice, activitatea nu era informatizată, evidenţele statistice fiind realizate manual, pe suport de hârtie". Prima măsură Birocraţia în parchetul General a fost redusă cu 40 % după ce a fost redus numărul secţiilor de la 8 la 3, cel al serviciilor de la 20 la 11 şi cel al birourilor de la 33 la 16. La preluarea mandatului, Kovesi a arătat că în cadrul unui serviciu al Parchetului a găsit un procuror care se ocupa exclusiv de achiziţia de bilete de avion pentru deplasările interne sau internaţionale. Generalul Ilie Botoş a fost procuror general al României între 2003 şi 2006, moment în care a demisionat în urma dispariţiei teroristului Omar Hayssam. În august 2012 a fost numit şef peste serviciul secret al Armatei, în ciuda statutului său de magistrat şi a rezultatelor dezastruoase de la Parchetul General.
Recomandările noastre
