Arestări, fuga în exil, proteste și o regiune fără lideri: Catalunia pierde controlul autonomiei pas cu pas, în fața statului spaniol

După valurile de entuziasm separatist, regiunea spaniolă Catalunia se luptă să-și prezerve până și autonomia constituțională. Într-adevăr, lupta pentru o independență efemeră, de pe pozițiile unui separatism egoist, au dus la complicații economice și comerciale majore, după acțiunile Spaniei care au dus la delocalizări severe ale firmelor cu sedii în regiune, în timp ce administrația nu a mai fost în stare să-și aleagă un nou președinte și să funcționeze coerent.

Fuga lui Carles Puidgemont în Belgia a determinat căderea administrației și alegeri anticipate, și acestea indecise, iar de la acea dată, nici o administrație regională nu a putut fi votată în Parlamentul Catalan.

Spania a acționat pas cu pas, evitând provocări masive sau acțiuni excesive și, după arestarea inițială a 5 membri ai administrației și emiterea a 6 mandate europene pentru miniștrii din fostul guvern separatist care au fugit din țară, inclusiv fostul lider al regiunii, refugiat la separatiștii flandri în Belgia și sub protecția lor, vineri noapte un judecător a dictat în instanță alte 5 arestări și 25 de persoane urmărite pentru rebeliune. Aceștia riscă 30 de ani de închisoare la încheierea proceselor.

Vineri seara, în perspectiva pronunțării hotărârii judecătorești, manifestații importante au avut loc în regiunea catalană, care au vizat atât sediile instituțiilor guvernului spaniol cât și mobilizarea în piața centrală și afirmarea dorinței de independență. Au avut loc ciocniri puternice cu poliția care proteja sediile guvernamentale și mai mult de 20 de persoane au fost anunțate ca rănite în aceste ciocniri cu forțele de ordine.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

La Madrid, Curtea Supremă de Justiție a decis ca încă 5 lideri să fie arestați fără posibilitatea de a ieși pe cauțiune, inclusiv Jordi Turull, cel care urma să fie noua propunere de Președinte regional în Parlament, sâmbătă. Este al treilea candidat arestat, după emiterea mandatului de arest la adresa lui Carles Puidgemont, președintele fugit în exil, care a condus rebeliunea și pseudoreferendumul pentru independență, și Jordi Sánchez, cel care urma să fie propus drept succesor, dar s-a retras, fiind încarcerat deja cu primul lot care nu a părăsit țara.

Tot vineri au fost arestați fostul președinte al parlamentului catalan, Carme Forcadell, și foștii miniștri ai externelor, Raul Romeva, al dezvoltării, Josep Rull și al muncii, Dolors Bassa. Și Turull a fost arestat ca fost purtător de cuvânt al guvernului catalan din momentul declarației ilegale de independență și al organizării ilegale a pseudo-referendumului din Catalunia. Ei se alătură primilor 4 membri ai guvernului arestați, între care vicepreședintele lui Puidgemont, Oriol Junqueras, și Jordi Sánchez. Ceilalți 6 vizați în prima hotărâre de anul trecut, inclusiv fostul președinte Puidgemont, rămân cu mandate de arestare emise.

În plus, Judecătorul Llarena, cel responsabil de cazul de vineri, a decis și un mandat de arestare pentru adjuncta partidului separatist Esquerra Republicana, Marta Rovira, care însă a fugit și ea în Elveția chiar înainte de a fi arestată. Au fost reactivate și cele 6 mandate europene ce-i vizează pe fugarii din primul lot, inclusiv pe Puidgemont.

Mulțimile care au protestat au ars în stradă portretele judecătorului Curții Supreme care a dat verdictul și al Regelui Felipe al Spaniei, susținând că guvernul spaniol poate să aresteze oricâți lideri, sunt 2 milioane de catalani care doresc independența și nu-i poate trimite pe toți în închisoare. Revolta este una puternică dar secvențială, iar concluzia este că, prin acțiunile purtate împotriva deciziei de a nu organiza referendumul, pronunțată de Curtea Supremă ce joacă și rol de Curte Constituțională anul trecut, liderii separatiști catalani au forțat independența formală dar au lăsat regiunea direct sub controlul și conducerea interimarului nominalizat de la Madrid, și chiar autonomia pe care o dețineau constituțional încă din 1978, la instalarea Monarhiei, nu mai e funcțională astăzi. Gesturile necugetate au dus la și mai puțină autoguvernare, în mod real.