ECONOMIC. Locuinţa care nu pierde căldură şi care scoate din buzunar 200 de euro pe an pentru întreţinere există şi în România.
Locuinţa pasivă, considerată de specialiştii „casa viitorului”, a câştigat mii de adepţi în întreaga lume. Astfel de cămine se încălzesc şi se răcesc singure, asigură un climat confortabil atât vara, cât şi iarna şi nu este necesară o sursă convenţională de încălzire. Consumul de energie este mic, de maximum 15 kW/mp/an, iar cheltuielile pentru întreţinere sunt reduse cu aproximativ 80% faţă de o casă obişnuită. Soarele, apa de ploaie, relieful, vântul sunt utilizate ca surse permanente de energie.
De exemplu, soarele poate asigura apa caldă în proporţie de 70%, iar apa de ploaie mai mult de jumătate din necesarul pentru grădină. Spre deosebire de celelalte ţări europene care se mândresc cu sute şi mii de astfel de locuinţe, în România există o singură casă, aflată în curs de verificare la Institutul de case pasive din Darmstadt, Germania, în vederea obţinerii certificatului de atestare. De la începutul anului, 12 români s-au arătat intersaţi să-şi construiască o locuinţă a viitorului, iar un cartier rezidenţial va fi ridicat în acelaşi regim, la Glina.
Singura casă pasivă, în Argeş
Soţii Ruxandra şi Marin Cruţescu sunt singurii români care deţin o casă pa sivă. În urmă cu patru ani, ei au construit o astfel de locuinţă în Argeş, în satul Burluşi, comuna Ciofrângeni, iar acum încearcă să-i convingă şi pe alţii să aleagă o casă de acest tip.
Marin Cruţescu s-a ocupat de afaceri cu tâmplărie şi, de câţiva ani, s-a specializat pe sisteme de izolaţie. Soţia sa, Ruxandra (foto), este arhitect şi lector universitar, dar se ocupă şi de izolare termică. Amândoi sunt membri ai Institutului de Case Pasive din Darmstadt, Germania, unde au urmat un curs de profil.
Ca o prăjitură în ciocolată
Soţii Cruţescu au avut ideea de a ridica o astfel de casă în 2003, după trei ani de cunoştinţe obţinute la centrul din Germania. Construită „în regie proprie”, locuinţa a fost finalizată la sfârşitul lui 2004. Principiul ar fi cel „al unei prăjituri învelite în ciocolată”, adică perfect izolată termic. Pe lângă asta, casa pasivă este ecologică şi izolată fonic.
Spre deosebire de o casă tradiţională, cea care se încălzeşte singură costă cu 10-15% mai mult, dar investiţia este recuperată repede. Pentru locuinţa construită în Argeş, pe două niveluri, pe o suprafaţă de 210 metri pătraţi, întreţinerea a costat 200 de euro anul trecut, iar pentru clădirea de cinci etaje înălţată în acelaşi regim, la Bragadiru, costurile au fost de 10 milioane pe lună.
ISTORIC
Prima casă pasivă, construită în 1991
- Conceptul de casă pasivă a fost promovat de dr. Wolfgang Feist, la sfârşitul anilor ’80, iar prima locuinţă de acest tip a fost construită în 1991, la Darmstadt. Bo Adamson şi Wolfgang Feist au realizat un program de calcul al necesarului de energie, numit Passive Hause Planning Package (PHPP) şi au arătat că eventualele consumuri suplimentare pot fi acoperite cu surse regenerabile de energie, precum cea solară sau eoliană.
- Aproximativ 15.000 de case pasive au fost de atunci construite, în ţări precum Germania, Austria, Italia, Franţa, Elveţia sau Belgia.
- Un raport al Parlamentului European de la începutul anului a luat deja în calcul impunerea unor standarde minime de eficienţă energetică a clădirilor noi sau renovate din UE, având ca model caracteristicile caselor pasive.
CONDIŢII
Ferestre triple, orientate spre sud
Ruxandra Cruţescu spune că are un confort mai bun, la preţuri avantajoase. În plus, pierderea de energie termică este mică, iarna este cald, iar vara - răcoare. Pentru a primi însă certificarea care să ateste că o casă este pasivă, trebuiesc respectate nişte principii clare. Necesarul de încălzire este de cel mult 15 kW/mp/an. Pe lângă asta, se foloseşte energia solară, iar electrocasnicele trebuie să fie din clasa A sau A+.
Prezenţa aerului proaspăt este asigurat prin intermediul unui sistem de ventilaţie controlată, folosit pentru a transfera căldura aerului evacuat spre aerul proaspăt admis, fără ca fluxurile să se intersecteze. Iarna, aerul introdus este reîncălzit suplimentar cu ajutorul unui schimbător de căldură în pământ, fapt ce reduce şi mai mult cheltuielile legate de acoperirea necesarului de căldură al întregii case. Încălzirea se face cu o instalaţie prin pardoseală şi o centrală termică în condensaţie. Unul dintre materialele de construcţie, polistirenul, „are în el trei substanţe şi toate fac să reflecte 75% din căldură, este denumit izolaţia viitorului”, susţine Marin Cruţescu.
Panouri solare pentru apă caldă
Apa caldă menajeră este asigurată, în proporţie de 60-70%, de panourile solare. Chiar şi într-o zi înnorată de primăvară, temperatura apei poate ajunge la 65 de grade C. Este de preferat ca ferestrele, în proporţie de 40%, să fie orientate către sud şi să aibă geamuri triple şi rame izolante. Deşi poate părea ciudat, geamurile nu se deschid pentru aerisire. Casele de acest tip se ridică repede, „ca o joacă de lego, cu adulţi”, în 2-3 luni. Preţul unei instalaţii solare este de aproximativ 6.000 de euro.
PAŞI
Principalele reguli pentru construirea unei locuinţe a viitorului
- Volumetrie şi o bună termoizolaţie.
- Orientarea sudică şi influenţa umbririi. În proiectarea casei pasive, un rol important îl joacă utilizarea energiei solare.
- Rame eficiente energetic şi vitraje termoizolante.
- Numărul de schimburi de aer trebuie să fie mai mic de 0,6 ori din volumul casei.
- Preîncălzirea pasivă a aerului proaspăt, care se introduce prin conducte pe sub casă, făcând schimb de căldură cu solul. Preîncălzirea aerului proaspăt se face până la 5 grade C, chiar şi în zilele reci de iarnă.
- Eficienţă mare în recuperarea căldurii din aerul evacuat, utilizând un schimbător sau pompa de căldură aer-aer.
- Utilizarea energiilor regenerative pentru prepararea apei calde menajere.
- Utilizarea aparaturii electrocas nice economice, din punct de vedere al consumului de energie.