În 20% din cazuri, cancerul e cauzat de virusuri ce se pot manifesta la zeci de ani după momentul infecţiei, susţine laureatul Premiului Nobel pentru Medicină, prof. Harald zur Hausen.

Doar 1% din cancere reprezintă efectul procesului natural de îmbătrânire, restul de 99% sunt rezultatul contaminării cu bacterii, paraziţi şi virusuri şi a stilului de viaţă defectuos (fumat, alcool, obezitate, lipsa mişcării, stres).

21% din cancere sunt produse de bacterii, paraziţi, virusuri şi ar putea fi prevenite prin vaccinare. Printre virusurile care determină tumori se numără virusul papilloma uman (cancer de col uterin), virusurile hepatice B şi C (ciroză, cancer hepatic), virusul HTLV-1 (cancer nazofaringian şi leucemie), bac teria Helicobacter Pylori (cancer gastric), virusul Epstein Barr (anumite forme de leucemie) şi virusul rujeolei (suspectat de producerea cancerului pulmonar).

Infecţii posibile din primele luni de viaţă

"Astfel de virusuri şi paraziţi pot pătrunde în organism încă din primele patru luni de viaţă (probabil prin laptele matern), şi se pot menţine timp îndelungat într-o stare de latenţă, fără a declanşa boala. Abia atunci când acest echilibru este dereglat, virusul începe să se multiplice şi să-şi intensifice activitatea", explică profesorul Harald zur Hausen, câştigătorul Premiului Nobel în Medicină în 2008, cel care a descoperit relaţia dintre virusul HPV şi cancer. Dacă organismul e suficient de puternic încât să distrugă virusul, devine rezistent la infecţie, în caz contrar, apare cancerul.

Factorii care "deşteaptă" virusul latent sunt com plecşi şi necunoscuţi pe deplin (tulburările glandelor endocrine şi ale sistemului nervos central sunt suspectate). "Perioada de incubaţie a acestor virusuri (din momentul infecţiei până la declanşarea cancerului) poate atinge 15-25 de ani, în cazul cancerului de col uterin, şi chiar 30-60 de ani, în cazul leucemiei. Vaccinarea globală împotriva acestor virusuri care declanşează cancerul ar duce la scăderea semnificativă a incidenţei bolii, după modelul poliomielitei, pojarului, oreionului etc.", afirmă profesorul zur Hausen.

500.000 de cazuri noi de cancer la col anual

În fiecare an, 500.000 de femei din întreaga lume află că suferă de cancer de col uterin. Din momentul infecţiei cu virusul până în momentul declanşării şi dezvoltării cancerului propriuzis, pot trece 15-25 de ani, astfel că identificarea precoce a prezenţei virusului în organsim înseamnă şanse mai mari de supravieţuire.

"Deşi screeningul efectuat regulat depistează precoce infecţia şi reduce riscul de mortalitate cu 70%-80%, nu reduce incidenţa infecţiei cu virusul HPV. Doar vaccinul previne infecţiile şi elimină intervenţiile chirurgicale, oferind o protecţie de sută la sută femeilor care nu au fost niciodată expuse sau nu au intrat în contact cu infecţia", a subliniat Harald zur Hausen.

În România, cancerul de col uterin are o incidenţă peste media Europei de Est (dublă faţă de media la nivel mondial), potrivit OMS. După cancerul de sân, cancerul de col uterin reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la femeile din România, depăşind cancerul de colon, pulmonar sau ovarian.

Virusurile hepatice (B şi C), pe lângă alcool, sunt, în proporţie de 40%, vinovate de apariţia cirozei şi, implicit, a cancerului hepatic. Ciroza se instalează lent, chiar în 20 de ani, şi e principala cauză a cancerului hepatic, care se poate dezvolta şi în 30 de ani. Pe de altă parte, infecţia cu Helicobacter Pylori e principalul factor de risc în dezvoltarea cancerului gastric. Se transmite prin contact cu apa sau alimente contaminate, fie prin salivă.

REGULI DE AUR

Onconutriţie sau cum se previne cancerul prin alimentaţie

Nu doar virusurile şi alţi agenţi infecţioşi sunt responsabili de declanşarea cancerelor, ci şi hiperglicemia şi sindromul metabolic. Se vorbeşte tot mai mult de un cerc vicios obezitate-diabet-cancer.

"Cancerul se dezvoltă foarte bine într-un mediu hiperglicemic. O creştere cu 2 cm a circumferinţei taliei creşte cu 4% riscul de cancer. Vestea bună este că jumătate din cancere ar putea fi prevenite prin onconutriţie - schimbarea radicală şi globală a stilului de viaţă, reducerea hiperglicemiei şi a excesului supraponderal", a declarat prof. Nicolae Hâncu, preşedintele Fede r aţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Medicii mai spun că 20%-30% dintre cazurile de cancer colorectal, dar şi cancerul de sân şi cel pulmonar sunt puse pe seama consumului de carne roşie, îndeosebi cea de viţel.

Preparare termică a cărnii (la o temperatură de peste 80 de grade Celsius), fie că este vorba de prăjire, fierbere sau coacere, ar fi vinovată de aceste efecte, întrucât virusurile animale (de la bovine, în special) supravieţuiesc mai mult de jumătate de oră într-un mediu proteic, la 80 de grade C, iar riscul de contaminare este mare. Totuşi, efectul nu este acelaşi în cazul consumului de carne albă.