Evenimentul Zilei > Social > Brambureala „Abramburicăi”
Brambureala „Abramburicăi”

Brambureala „Abramburicăi”

Ecaterina Andronescu a stârnit vâlvă în trei luni cât alţii într-un mandat. Reducerea orelor de sport, a celor de istorie şi metodele de descentralizare sunt câteva dintre isprăvile ei.

Nemulţumirile profesorilor au dat în clocot. După lungi negocieri şi întâlniri la Ministerul Educaţiei fără vreun rezultat, sindicaliştii ameninţă din nou cu ieşirea în stradă, boicotarea testelor cu subiect unic şi a Bacalaureatului şi chiar declan şarea grevei generale. Cel mai sigur, aceste forme de protest vor fi declanşate, după un referendum cu toţi profesorii din ţară, după Paşti.

Pentru că s-au săturat de discuţii fără vreun rezultat cu ministrul Ecaterina Andronescu, dascălii mai au o speranţă în întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, programată pentru săptămâna viitoare.

„Nu mai credem în lacrimile doamnei Andronescu”

„Ecaterina Andronescu recidivează”, este sentinţa pe care preşedintele executiv al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), Teodor Fîrţonea, o dă primelor acţiuni luate de Ministrul Educaţiei. „Nu mai credem în lacrimile doamnei Andronescu”, ia poziţie şi Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”. Toate declaraţiile făcute în ultimele săptămâni de liderii sindicali sunt urmările directe ale măsurilor luate, după ureche, de către Andronescu, în doar trei luni de mandat.

„Bramburelile” ministrului Educaţiei sunt contestate şi de membrii PNL, care au depus o moţiune simplă pentru Educaţie, ce taxează, potrivit deputatului Alina Gorghiu, „bâlbâielile doamnei ministru Ecaterina Andronescu”.

„Evenimentul zilei” prezintă firul acţiunilor ministrului în primele trei luni de mandat, acţiuni care i-au adus pe profesori la limita răbdării şi în pragul grevei. Principalele lor nemulţumiri sunt legate de nerespectarea legii privi toare la măririle de salariu, dar şi modificările din planurile-cadru, făcute în defavoarea elevilor, proiectul de descentralizare, care ar da şcolile pe mâna consiliilor locale şi reducerea bugetului pentru cercetare cu aproape 70%.

Creşterile salariale, un vis spulberat

Ecaterina Andronescu şi-a preluat scaunul la Ministerul Educaţiei în pragul Crăciunului. Profesorii stăteau însă cu sufletul la gură, aşteptând să se pună în aplicare Legea 221/2008 privind creşterile salariale, lucru care nu s-a întâmplat nici până azi. Au primit în continuare promisiuni şi rugămintea să mai aştepte până se hotărăşte bugetul, adică sfârşitul lui februarie, creşterile salariale fiind oricum amânate până în aprilie, printr-o Ordonanţă a fostului guvern Tăriceanu.

„Am fost şi noi la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, care ne-a spus, fără echivoc, că salariile vor fi îngheţate în acest an şi se va face o reducere de 30% din sporurile celor care lucrează în acest domeniu”, a spus Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Liderii sindicali au mai declarat ieri că speră totuşi ca Legea 221 să fie respectată. „Cum sunt date multe alte sporuri pentru că au o lege în acest sens, sperăm să se respecte şi legea noastră de mărire a salariilor”, a specificat Constantin Ciosu, secretar general FEN.

Examene cu altă pălărie

Primele hotărâri prevăzute de noul ministru al Educaţiei, care i-au bulversat pe dascăli, părinţi şi elevi deopotrivă, vizau schimbarea metodologiei de admitere la liceu, a testelor cu subiect unic, reor ga nizarea examenului de Bacalaureat. „Nu există o viziune coerentă şi unitară în ceea ce priveşte reforma în învăţământ, iar măsurile luate de MECI, secvenţial, fără consultarea sindicatelor, au dus la bulversarea acestui sistem”, specifică un comunicat al celor patru sindicate din învăţământ. Predecesorul ministrului Andronescu, Anton Anton, consideră hotărârile luate ca fiind pripite.

„Noi ne-am învăţat ca fiecare ministru, când îşi preia mandatul, să schimbe metodologia de bacalaureat, admiterea la liceu. Acest lucru e contraproductiv şi, în plus, îi bulversează pe elevi şi pe părinţi. Nimeni nu aşteaptă ca nişte decizii să dea roade şi se hotărăsc să schimbe sistemul. Copiii nici nu ştiu cum vor da examenele anul viitor, ce orar vor avea. E nebunie!”, spune fostul ministru.


Uite sportul, nu e sportul

Nemulţumirile profesorilor, părinţilor şi copiilor au atins apogeul după ce au fost prezentate planurile-cadru pentru învăţământul liceal, la începutul lunii martie. În trunchiul comun a rămas doar o oră de educaţie fizică, cele de istorie la clasele a XII-a din liceele cu profil tehnologic au fost şterse din program, a doua limbă străină se studiază la liceele tehnice doar o oră pe săptămână, iar logica şi dirigenţia au dispărut din programa de liceu, în timp ce religia a rămas obligatorie. La învăţământul special s-au introdus ore de desen şi muzică pentru copiii cu dizabilităţi.

Măsurile abracadabrante nu s-au lăsat fără proteste. Au ieşit în stradă, pe rând, membrii Societăţii de filosofie, ai secţiilor de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie ale Academiei Române şi ai facultăţilor de profil din toată ţara, ca să-şi arate dezaprobarea faţă de scoaterea logicii din licee. Copii, părinţi şi profesori au mărşăluit pe străzile Capitalei, protestând faţă de scoaterea unei ore de educaţie fizică din trunchiul comun.

Pentru că sindicaliştii şi-au manifestat nemulţumirea, ministrul Andronescu a venit cu lămuriri. „Au rămas o oră de sport în trunchiul comun şi alte două ore care ţin de activitatea extracurriculară, dar care vor fi obligatorii. În aceste ore, copiii vor putea să facă echipe de handbal, de volei, aerobic”, a explicat ministrul.

După alte discuţii, planurile-cadru au fost „corectate”. Istoria şi-a reprimit locul în orarul claselor a XII-a, orele de dirigenţie vor fi activităţi separate de programul zilnic al elevilor şi vor fi centrate pe liceeni cu probleme, orele de desen şi muzică la şcolile speciale s-au rearanjat convenabil.

Orar fără logică

Reducerea numărului de ore a fost contestată şi de foştii demnitari ai Ministerului Educaţiei. Mircea Miclea, ministru în perioada 2004-2005, nu înţelege de ce numărul de ore nu s-a redus ţinându-se cont de competenţele pe care un elev trebuie să le aibă la terminarea liceului.

„Nu e deloc clară logica în baza căreia s-a făcut reducerea numărului orelor la liceu. Întâi te întrebi ce trebuie să ştie să facă absolventul de liceu. La fel şi la învăţământul primar: care sunt competenţele pe care trebuie să le aibă un elev când termină un ciclu de studiu. În funcţie de competenţe trebuie să derive şi decupajele curriculare. Dacă noi trebuie să cunoaştem, conform normelor europene, două limbi străine, atunci păstrăm două limbi străine, dacă trebuie să avem com petenţe de utilizare a calculatorului, atunci mai introducem o oră de informatică. Ceea ce trebuia făcut era modificarea sistemului de evaluare. Degeaba modifici dacă sistemul de evaluare rămâne acelaşi”, a spus Mircea Miclea.

Totodată, acesta vede ca moartă din start iniţiativa de a scoate din trunchiul comun orele de sport. „Sunt mai utile orele de sport, în opinia mea, decât cele de religie. Orele de sport trebuiau menţinute, nu puse la opţional. Vă garantez că se vor scoate mai multe scutiri medicale acum, mai ales când sportul nu e trecut în orarul copiilor”, a mai spus Miclea.

Copiii rămân „hard-diskuri”

Nici fostul ministru Anton Anton nu e de acord cu felul în care „s-au tăiat” orele. „În primul rând, gândindu-ne la volumul de materie care există acum, ni-i imaginăm pe copii ca pe nişte «hard-diskuri », care înghit informaţie. În schimb, noi trebuie să-i învăţăm să se exprime corect, să aibă un discurs coerent, să aibă iniţiativă şi să-şi susţină punctul de vedere. Pentru a aerisi curricula trebuiau făcute reduceri fundamentale şi substanţiale în materie, nu la numărul de ore. Micşorând numărul de ore, nu se reduce materia”, crede acesta.

Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş Bolyai, ministru al educaţiei între 1997 şi 2000, crede că cel mai bun curriculum din învăţământul românesc a fost cel realizat în 1998, cu ajutorul unui împrumut de 500 de milioane de lei de la Fondul Monetar. „O reorganizare trebuia făcută dând elevilor şansa să aleagă, aşa cum se face în toate şcolile civilizate ale lumii. Dacă se reduc astfel orele, nu ai cum să nu afectezi o anumită disciplină. Cel mai important ar trebui să fie principiul alegerii”, explică rectorul, cu diplomaţie.

AUTONOMIE, DA’ SĂ ŞTIM ŞI NOI

Profesorii nu vor ca primăriile să fie „portofelul” şcolilor

O altă nemulţumire a dascălilor e legată de procedura de descentralizare, aflată în discuţii. Adunaţi la Consiliul Naţional al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, profesorii au luat atitudine. „Suntem puşi să negociem într-un ritm alert măsurile de descentralizare, făcute după modelul altor ţări, care au avut urmări catastrofale. Se încearcă punerea şcolii sub oboroc politic, pentru ca oamenii din primării să manevreze banii”, crede Tudor Spiridon, secretar general al Federaţiei „Spiru Haret”.

Şi Marga consideră că numirea directorilor de către autorităţile locale nu e tocmai o măsură potrivită. „În alte ţări, inclusiv în SUA, s-a dat autonomie întâi liceelor mai bune şi încet, încet, s-a ajuns la toate unităţile. Trebuie reglementat cum treci şcolile în subordinea locală, ce obligaţii trec la primării şi care le rămân şcolilor. Să treci selecţia directorilor la nivel local ridică nişte riscuri. Numirea acestora nu trebuie să depindă de forţele locale, ci de nişte concursuri de competenţe”, crede fostul ministru.

Primarii, însă, reuniţi în Asociaţia Oraşelor din România, i-au cerut ministrului Andronescu, săptămâna trecută să le lase lor privilegiul de a numi directorii şcolilor, dacă tot li se cer bani pentru ele. Ministrul Andronescu a fost de acord: „Trebuie să descentralizăm resursele financiare, astfel încât banii să ajungă direct în bugetul autorităţii locale şi ar fi normal ca fiecare şcoală să primească de la primării un buget aprobat pe care să-l gestioneze. Bugetul să fie responsabilitatea unui consiliu de administraţie”.

ISTORIA SE REPETĂ

Mai multe eşecuri decât „succesuri”

Andronescu a mai trecut o dată prin funcţia de ministru al educaţiei. Nici primul mandat, în perioada 2001-2003, nu a fost lipsit de controverse.

  • Una dintre măsurile pe care le-a luat atunci a fost eliminarea examenului de Capacitate şi introducerea testelor naţionale.
  • Admiterea la liceu era făcută tot computerizat, pe baza rezultatelor la testele naţionale.
  • Un alt experiment eşuat a fost introducerea testelor-grilă la Bac, cu excepţia probei la limba şi literatura română. Bacul-grilă s-a dat o singură dată, revenindu-se la formula dinainte, du pă ce s-au observat greşelile de la notare.
  • Copiii să meargă obligatoriu, de la şase ani, în clasa întâi – e o altă hotărâre luată de Andronescu în primul mandat. Nu a fost pusă în aplicare pentru că părinţii nu au fost de acord.
  • Un alt exemplu de eşec a fost cel al şcolilor de arte şi meserii, pe care tot aceasta le-a şi „desfiinţat”. Numărul mic de elevi care urmau această formă de învăţământ a determinat-o pe Ecaterina Andronescu să redistribuie locurile de admitere pentru acestea la licee. Pentru nenumăratele schimbări făcute în timpul primului mandat, Ecaterina Andronescu şi-a căpătat, atunci, porecla de „Abramburica”.

CONSECINŢE

Măsurile Ecaterinei, subiect de moţiune

Prestaţia ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, este subiectul unei moţiuni simple, iniţiată de liberali şi depusă pe 17 martie în Camera Deputaţilor. Moţiunea, inititulată „Educaţia sub cenzura Ecaterinei Andronescu, istoria se repetă”, se referă la măsurile luate de ministrul de resort privind diminuarea orelor de sport, istorie şi limbi străine. Liberalii susţin că ordinele contradictorii emise de Andronescu dovedesc „incoerenţa şi incom petenţa guvernului Boc în a gestiona procesul de reformă al educaţiei”.

Moţiunea a fost luată în discuţie în plenul Camerei, pe 23 martie, dar deputaţii coaliţiei PSD-PDL au blocat dezbaterea, pe motiv că deputatul Alina Gorghiu ar fi citit alt text decât cel depus. Liberalii au susţinut că prevederile Regulamentului nu obligă la citirea textuală a moţiunii. Comisia de regulament a Camerei urmează să se pronunţe în termen de zece zile. Gorghiu a declarat, ieri, că moţiunea a fost amânată pentru că există şi parlamentari PDL care ar fi fost dispuşi să o voteze. Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, însă, votarea unei moţiuni simple în parlament nu implică demiterea ministrului vizat. (Romulus Georgescu)

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: