Bogdan Olteanu doreşte să fie un bun parlamentar de opoziţie, aşa cum erau Emil Boc şi Mona Muscă în guvernarea PSD, şi să-şi promoveze proiectele pe mediu şi economie.

Ioana Lupea: Pentru ce funcţie candidaţi la congres? Bogdan Olteanu: Membru PNL.

Mircea Marian: De ce?  Vreau să fac o carieră bună de parlamentar de opoziţie. Cei mai pregnanţi parlamentari de opoziţie din România nu aveau nicio funcţie, erau parlamentari de rând.

M.M.: La cine vă referiţi? Mona Muscă şi Emil Boc. Nu judec în niciun fel nici valoarea şi nici trecutul lor, ci capacitatea de a fi buni parlamentari de opoziţie. Am nişte proiecte pe care vreau să le susţin în perioada următoare şi vreau să mă manifest ca ei. Unul pe mediu şi al doilea legat de economie. Sunt acum în Comisia de anchetă a poluării din Transilvania, Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică, din care sper să se tragă nişte concluzii legate de utilizarea cianurilor, de tehnicile de minerit şi de exploatări durabile.

M.M.: O victorie aţi obţinut încă din mandatul anterior, în legătură cu Roşia Montană...  Am obţinut pentru că am blocat acordarea de autorizaţii şi avize. Şi fostul ministru Attila Korodi a fost extrem de ferm. Pe de altă parte, sunt tot felul de hotărâri judecătoreşti contradictorii, unele prin care se blochează exploatarea, altele prin care autorităţile sunt obligate să emită anumite acte. Korodi a refuzat, aşa că va plăti amendă. Deocamdată se judecă. Şi securitatea alimentară, food-bank, proiect la care lucrez împreună cu alţi colegi.

M.M.: Adică? Când alimentelor din hiper marketuri li se apropie termenul de expirare, să fie preluate şi oferite gratis oamenilor care au nevoie, în spitale, azile, cu condiţia să existe un parteneriat public-privat.

I.L.: Vă aşteptaţi la o schimbare a politicii faţă de Roşia Montană, în contradicţie cu linia liberală?  Sper că nu. Unii dintre cei care au sprijinit exploatarea sunt acum la guvernare. Ministrul Radu Berceanu a dat autorizaţia de exploarare în 1998, Sulfina Barbu, care a sprijinit proiectul, este preşedintele Comisiei de mediu din Camera Deputaţilor. Acolo sunt alternative de dezvoltare durabilă: de la turism, la soluţii alternative de minerit. Ştiţi că în Franţa se cons truieşte o copie a acestei mine, care are 2.000 de ani şi este cea mai veche mină de aur în funcţiune, în scopuri comerciale? Intră cetă ţeanul, plăteşte bilet să vadă cum arată mina de la Roşia Montană. În America, dacă te duci în zona Colorado, unde a fost febra aurului, plăteşti 100 de dolari la intrare, primeşti un ciocănel şi un ciur. Ce-ai găsit este al tău. Statistic, au calculat că nu ai cum să iei aur de 100 de dolari, ci mai puţin. 

I.L.: Mai vorbiţi cu Viorel Hrebenciuc? Rar, dar mai vorbim.

M.M.: Asta vi se reproşează: apropierea prea mare de Hrebenciuc. Ăsta trebuia să fie, din partea tuturor celor care au fost la guvernare, un motiv de recunoştinţă. 

M.M.: Pentru că vă treceau legile. Şi trecând legile guvernului, bu getul şi celelalte, guvernul rămânea în funcţiune.

I.L.: Şi aţi scăpat şi de moţiunea de cenzură.  Aceea nu am negociat-o cu Hrebenciuc.

M.M.: Dar cu cine? Cu cei care nu au dorit la momentul respectiv să facă guvern PSD-PDL: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Ion Iliescu. Dar ca să revin la povestea cu Hrebenciuc, el mi-a asigurat sprijinul pentru foarte multe legi, după cum mi-au oferit şi alţii sprijin, doar că lui Cristian Rădulescu şi celorlalţi nu le plăcea să intre pe uşa mea taman când presa era strânsă în faţă. Lui Hrebenciuc i-a plăcut foarte tare să intre pe uşă când era toată presa. O face şi acum. Este una dintre pârghiile lui de putere. Aşa cum era una dintre pârghiile lui de putere să intre la guvern şi să se afle. Ştie să se pună în valoare.

M.M.: Pe cine susţineţi la preşedinţia PNL?  Pe Tăriceanu.

M.M.: Câştigă?  Cred că da. Dar pentru mine mai important este ce se va întâmpla după şi dacă reuşim să rămânem împreună. Eu am trecut prin experienţa proastă din 2001. Am avut o perioadă de un an şi jumătate de conflicte interne, care a culminat cu un nou congres. Iar PNL, de la 7% a luat-o în jos. Eu sper ca PNL să o ia în sus după congres, dar asta presupune o acţiune unitară. Şi presupune ca aceia care pierd să se asocieze demersului celor care câştigă. Iar demersul celor care câştigă să fie în interesul partidului. 

I.L.: Din afară, pare că dl Antonescu merge în forţă spre preşedinţia partidului. Sunt mulţi oameni care-l laudă, dar nu ştiu dacă sunt prietenii PNL. Şi laudele lor nu ştiu dacă trebuie luate ca un lucru bun sau rău. Noi o să candidăm în faţa cetăţenilor la 7 iunie. Deocamdată candidăm între noi şi contează mai puţin opiniile televizate sau expresia opiniei publice. Contează un număr strict limitat, 1.300 de oameni, delegaţii la Congres. 

I.L.: Organizaţia Iaşi a trecut deja de partea lui Crin Antonescu. Să o poarte sănătos. Eu nu aş vorbi de organizaţie, aş vorbi de liderul ei. 

I.L.: Dar a avut domnul Fenechiu nemulţumiri în timpul guvernării Tăriceanu? Din ce am citit eu, a avut foarte multe motive de mulţumire şi de recunoştinţă, nu numai în ce priveşte numirile de mi niştri, ci şi în ceea ce priveşte politicile de interes local: aeroport, autostrăzi, pe care le opreşte acum Ber ceanu.

M.M.: Unul dintre colegii dv. a spus că Tăriceanu este perceput ca principala piedică în calea revenirii la guvernare. Dacă-i vorba de revenire la gu vernare pe fereastră, când nu este Băsescu atent şi fără alegeri, nici eu nu cred că trebuie să revenim la guvernare. Nu ar fi fost înţelept să fim acolo unde-i acum PSD-ul, în nişte condiţii chiar mai proaste. Pentru că, dacă PSD-ul este călcat în picioare în felul acesta de către Boc - nu le numeşte oameni, finanţează prioritar ministerele PDL, trece peste proiectele lor politice - este clar că PNL, un partid mai mic decât PSD ca pondere în parlament, ar fi avut parte de un tratament şi mai prost.

M.M.: Nu vă este teamă că vă părăseşte electoratul pe care l-aţi câştigat mărind pensiile? Vom vedea. Avem alegerile euro pene peste trei luni. Dacă PNL se va manifesta coerent, ca partid de opoziţie, va câştiga electorat urban. 

I.L.: Mulţi oameni identifică bună starea din perioada guvernării PNL cu Tăriceanu. Asta va fi una dintre întrebările la care Crin Antonescu trebuie să răspundă. Câtă vreme principalul nostru mesaj politic este succesul guvernării Tăriceanu, de ce l-am schimba? Dacă-l schimbăm, cum ne mai asumăm succesul guver nării Tăriceanu?

I.L.: Întrebarea pentru Tăriceanu ar fi şi de ce am încheiat anul 2008 cu un deficit atât de mare?  Cred că întrebarea asta i-o vor pune destul de puţini. Întrebarea asta o pune domnul Boc, dar dânsul nu înţelege economie. 

M.M.: Dar dv. nu sunteţi un pic îngrijorat? Sper că a fost mare pe investiţii în infrastructură. Vom vedea, vor fi cifre publice. 

I.L.: În acest moment, partidul pare concentrat pe lupta internă. Ce mesaj politic transmite PNL? Nu transmitem. Din păcate, partidul este orientat spre interior. Tocmai de aceea am susţinut că trebuie să facem congresul după alegerile europene şi să ne facem campanie ca partid de opoziţie şi nu între noi.

CE SPUNE DESPRE…

COMPARAŢII

„Tăriceanu nu depinde de moguli, nici financiar, nici politic”

I.L.: Crin Antonescu are abilităţi de lider? Da. Principala abilitate a unui lider este să inspire. Nu ştiu dacă are abilităţi de conducător, de administrator. Liderul este cel care-i dă doar o direcţie.

M.M.: Care-i acum rolul lui Dinu Patriciu în partid? Presupun că acelaşi din totdeauna. În orice caz, de susţinător al lui Crin Antonescu.

I.L.: Între Tăriceanu şi Patriciu există o relaţie bună. De prietenie, pot să v-o confirm. Dar, în 2001, Patriciu l-a susţinut pe Antonescu, nu pe Tăriceanu. 

I.L.: Patriciu a beneficiat de guvernare. Mie nu mi s-a părut că ar fi fost un mare beneficiar al gu vernării. 

I.L.: Între Crin Antonescu şi Călin Popescu-Tăriceanu, cine este mai probabil să-i spună „nu” lui Patriciu? Este evident că sunt subiectiv şi v-aş spune Tăriceanu. Este evident că Tăriceanu are şi o poziţie economică şi socială mai înaltă ca Antonescu, pentru simplul motiv că este un om de afaceri de succes şi a fost prim-ministru timp de patru ani. Din acest punct de vedere, Tăriceanu are o poziţie mai confortabilă în relaţia cu oricare dintre moguli. Nu depinde de ei nici financiar şi nici politic.

M.M.: Mi se pare mie sau există o reticenţă între dv. şi Patriciu? Este istorică, am mai spus-o.

M.M.: De ce?  Nu-mi place Patriciu, pur şi simplu.

DRUMUL SPRE COTROCENI

„Prima responsabilitate a viitorului preşedinte PNL: ori aduce pe cineva mai bun decât el, ori candidează la prezidenţiale”

I.L.: Cine ar putea candida, din partea PNL, la preşedinţie? Dacă nu găsim un candidat cu şanse să obţină un rezultat foarte bun, atunci cel care va fi ales preşedinte. Este prima responsabilitate pe care şi-o asumă: ori aduce pe cineva mai bun decât el, ori candidează.

I.L.: Pe cine să aducă? Habar n-am. E vorba de aceeaşi mână de oameni începând din ’92 sau ’96. 

I.L.: Nu ştiu ce părere aveţi despre modul în care Sorin Oprescu administrează Bucureştiul... Încă nu am auzit să fure, aşa că am o părere mai bună decât despre predecesori...

I.L.: Dar nu a făcut dovada competenţei. L-aţi susţine doar pentru a-l provoca pe Băsescu?  Am mai avut o experienţă cu un primar care în mod vădit nu făcuse dovada competenţei. Nu trebuie să persişti în greşeală. Eu înţeleg că Oprescu nu candidează şi asta rezolvă discuţia. Mi-aş dori să existe un candidat puternic împotriva lui Traian Băsescu.

M.M.: Cine-l bate pe Băsescu? În sondaje, în acest moment, nimeni.

M.M.: Este cineva din PNL care l-ar putea bate? Principalul duşman al lui Traian Băsescu este Traian Băsescu.

I.L.: Dacă pierdeţi alegerile prezidenţiale, ce viitor vedeţi pentru PNL? Sunt posibile dezertări? Depinde de scor. Dacă va fi un scor rău, cei care au condus campania îşi vor asuma consecinţele, se vor da la o parte şi vom căuta o echipă nouă.

CINE ESTE BOGDAN OLTEANU

Cel mai tânăr preşedinte al Camerei Deputaţilor

Bogdan Olteanu are 37 de ani şi este de profesie avocat. A intrat în politică în 1991, a deţinut poziţii de conducere în organizaţia de tineret a PNL, iar în 1997 şi-a început cariera guvernamentală cu o funcţie de consilier al ministrului industriilor de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu. Până la alegerile din no iem brie 2008, a condus Camera Deputaţilor după ce a activat doi ani ca ministru pentru relaţia cu parlamentul în primul cabinet Tă ri ceanu. Este nepotul fostului lider comunist Gisella Vass şi finul fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu. Are doi copii.