Hotărât să-şi asigure un nou mandat de preşedinte PNL, Călin Popescu-Tăriceanu e gata să-i sacrifice şi pe cei mai reprezentativi colegi.
Primul vizat este ministrul transporturilor, Ludovic Orban. E drept că relaţia dintre cei doi nu a fost grozavă niciodată, dar să apelezi la rezultatul alegerilor pentru a scăpa de un veritabil contracandidat e jenant. În campania pentru Bucureşti, Ludovic Orban a fost de departe cel mai bine pregătit, dar partidul nu a fost destul de puternic pentru a-l promova. De fapt, nici nu o putea face, pentru că, dacă figura sa era asociată cu executivul, Orban probabil nu lua nici cât Aurelian Pavelescu, dacă aţi auzit de el.
Orban a fost conştient de la bun început că nu are nicio şansă, dar s-a sacrificat ca şi în alte dăţi pentru partid. Greii au refuzat să-şi asume această luptă. Rând pe rând, Varujan Vosganian, Crin Antonescu sau Teodor Meleşcanu şi-au declinat competenţa. Ludovic Orban a acceptat, deşi nici măcar nu a fost lăsat să-şi aleagă echipa de candidaţi pentru sectoare. Ca la partidele totalitare, lista a venit, de sus, de la centru.
Ieşit cu fruntea sus din alegeri, Orban este la un prag de a fi mazilit de Tăriceanu. De a fi sacrificat, ca un maur care şi-a făcut datoria. Ludovic a fost bun cât timp a ţinut polemici cu Cotroceniul, cât a ieşit la atac. În momente în care Tăriceanu se făcea că nu aude, nu răspundea la telefon sau se juca de-a motociclistul. Acum, în preajma alegerilor din PNL, trebuie înlăturat.
Nu trebuie uitat că, la ultimul congres liberal, în spirit de frondă, Ludovic a refuzat să-şi ocupe locul la prezidiu până când sala nu l-a confirmat. Iar campania sa pentru ocuparea fotoliului de primar al Capitalei i-a sporit popularitatea în sânul PNL.
Numit şi nu ales în fruntea guvernului, Tăriceanu vrea să distrugă orice opoziţie în partid, iar printre cei vizaţi sunt Crin Antonescu şi Norica Nicolai. Spre deosebire de aceştia, Orban a candidat, iar premierul are ce să-i reproşeze, să-i găsească nod în papură. Despre Ludovic Orban poţi spune că are gură mare, că e orgolios şi pricinos, dar nu că nu este un liberal pursânge. Un om care crede cu pasiune în liberalism. Sacrificarea lui va însemna înmormântarea spiritului liberal. În urmă va rămâne doar o gaşcă.
