Şeful statului rămâne pe primul loc în topul celor mai bine plătiţi bugetari, aleşii neamului vor câştiga ceva mai mult, în vreme ce veniturile lui Boc se vor micşora cu 100 RON.

Potrivit proiectului legii unice a salarizării bugetarilor, salariul şefului statului rămâne punctul de referinţă, însă diferenţa faţă de venitul lunar actual încasat de preşedinte este nesemnificativă.

Şeful statului, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, preşedinţii instanţei supreme şi Curţii Constituţionale vor câştiga 9.000 lei lunar, situându-se pe primul loc în topul bugetarilor bine plătiţi.

Aleşii vor câştiga cu 800 RON mai mult

Ministrul Muncii Marian Sârbu a mai propus azi ca salariile senatorilor şi deputaţilor să reprezinte 12,95 salarii minime pe economie, primul ministru ar putea câştiga 14,5 salarii minime, în timp ce un procuror şi un judecător de tribunal vor putea avea un venit maxim de nouă ori mai mare decât salariul minim. Drepturile salariale ale unui senator şi deputat erau în luna decembrie 2008 de 6.994 lei, iar cele ale primului ministru, de 8.817 lei, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 199/2008 şi Ordonanţei Guvernului nr.10/2008, actualizate. După noua grilă de salarizare, senatorii şi deputaţii ar urma să câştige cu aproape 800 de lei mai mult faţă de venitul actual - respectiv 7.770 lei (cât reprezintă 12,95 salarii minime pe economie, de 600 de lei).

În schimb, salariul premierului ar urma să scadă cu aproape 100 de lei, de la 8.817 lei până la 8.700 lei, cât reprezintă 14,5 salarii minime pe economie.  

În propunerea prezentată de Ministerul Muncii sindicatelor se prevede ca vicepremierul să aibă un coeficient în grila unică de salarizare de 14 (8.400 lei, la salariul minim actual), la fel ca şi vicepreşedinţii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului. Judecătorii vor avea salariul mai mic decât al lui Kovesi Un ministru ar putea câştiga la fel ca preşedinţii comisiilor permanente din Parlament, respectiv 13,7 salarii minime pe economie (8.220 lei, calculat la salariul minim actual), iar un secretar de stat a fost trecut pe aceeaşi treaptă de salarizare cu un senator şi un deputat, cu un coeficient de 12,95 (7.770 lei ).

Liderii grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor vor câştiga în următorii ani 13,2 salarii minime pe economie, mai puţin decât vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), ce au un coeficient în grilă de 13,3.

Un judecător la ÎCCJ ar putea câştiga mai puţin decât Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi Casaţie şi Justiţie, având un coeficient de 12,25, faţă de 12,75 salarii minime pe economie.

În schimb, un procuror general de Curte de Apel va câştiga la fel ca un procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, respectiv 10,10 salarii minime pe economie.

Ministerului Muncii propune ca salariile preşedinţilor de tribunal să fie la acelaşi nivel cu cele ale judecătorilor şi ale procurorilor de la Curtea de Apel, cu un coeficient de 9,5 salarii minime pe economie. Un procuror şef de birou la Tribunal ar urma să aibă în viitor venituri mai mari decât un judecător de tribunal, respectiv 9,25, faţă de 9 salarii minime pe economie.