România, alături de alte 25 de state membre, s-a angajat să suţină acordul pentru guvernanţa fiscală. Acesta prevede, ca un pilon, obligaţia ca deficitul structural al unei ţări să nu depăşească 0,5% din PIB, a declarat preşedintele Traian Băsescu astăzi, după discuţiile cu oficialii europeni participanţi la Summitul de criză de la Bruxelles.

Deficitul structural este doar o componentă a deficitului bugetar. Practic, deficitul bugetar este compus din deficitul structural şi din deficitul ciclic. Deficitul structural este indicatorul folosit pentru monitorizarea îndeplinirii criteriilor de la Maastricht în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Deficitul structural se deosebeşte de deficitul ciclic prin faptul că cel structural există chiar şi atunci când economia este la potenţialul său maxim. Deficitul structural poate fi rezolvat prin intermediul politicilor guvernamentale explicite şi directe: reduceri de cheltuieli, creşterea bazei de impozitare, majorarea taxelor şi impozitelor sau creşterea fiscalităţii. Astfel, deficitul structural este mai "cronic" şi pe termen mai lung.

"Una din obligaţiile pe care statele din zona euro şi cele care aderă la acest acord sunt obligate să o facă, un prim pilon, se referă la includerea în legislaţia naţională a angajamentului pentru un buget naţional echilibrat şi în surplus", a declarat şeful statului. Aceasta a explicat că asta înseamnă că "deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din produsul intern brut".

Traian Băsescu a precizat, însă, că în calculul acestui deficit de 0,5% din PIB nu vor intra cheltuieli cum ar fi, de exemplu, contribuţia la Pilonul II de pensii private obligatorii, aceasta fiind "o plată temporară pe care o facem un an, doi, trei".

Acordul, semnat până în martie

Potrivit şefului statului, va exista un proiect de acord care "ar trebui semnat până cel târziu la sfârşitul lunii martie de toate statele care optează să intre în acest acord interguvernamental".

Alături de România, până acum, încă şase state nemembre ale zonei euro şi-au manifestat intenţia de a participa la acest acord interguvernamental şi, probabil, se va ajunge în total la 26 de state din UE, dacă nu chiar 27, a mai spus Băsescu.

Acesta a precizat că "lucrurile ser vor derula cu o viteză foarte mare", deoarece situaţia este de o aşa natură încât nu mai este timp de aşteptat. Potrivit şefului statului, Euro Plus este înglobat în acest acord de guvernanţă fiscală, care, însă, vine cu elemente noi.

Credibilitate în ochii oficialilor de la Bruxelles Potrivit preşedintelui, noile reglementări venite de la UE trebuie introduse în constituţia fiecărei ţări, nefiind suficientă votarea unei legi organice.

"Nu putem fi credibili în ochii Bruxelles-ului decât în acest mod. Politicienii trebuie să fie foarte atenţi aici, nu ne putem juca cu revizuirea constituţiei", a subliniat preşedintele. În plus, Băsescu a atras atenţia că fiecare împrumut trebuie aprobat de către Comisia Europeană, oficialii de la Bruxelles trebuind să-şi dea acordul în această privinţă, în funcţie de parametrii economici ai ţării respective.

"Totodată, statele care au deficit structural excesiv trebuie să transmită la Bruxelles programele de ajustare care să permită revenirea la parametri stabiliţi cu oficialii europeni", a atras acesta atenţia.

Băsescu a avertizat şi asupra faptului că, din martie 2012 încolo, nu vor mai exista avertismente pentru cei care încalcă prevederile, ci se vor aplica sancţiuni automate. Referitor la posibila participare a România la FMI, Băsescu a precizat că ţara noastră ar fi capabilă să participe pentru că sunt diverse moduri de a participa la acest Fond. "Nu vreau să gândiţi că România nu este capabilă să participe la un efort comun. Suntem solidari dacă este nevoie, cu condiţia să se aibă în vedere că nu avem un buget excedentar care să ne permită să facem astfel de cadouri", a precizat preşedintele. În plus, Băsescu a subliniat faptul că acordul interguvernamental este deschis oricărui stat membru, indiferent dacă se află în zona euro sau în afara ei. "Noi suntem extrem de dependenţi economic de ceea ce se întâmplă în zona euro. Economia României este extrem de dependentă de băncile din zona euro, iar exporturile sunt extrem de dependente de ce se întâmplă în statele zonei euro", a arătat Băsescu.