Fermierii pot depune cererile pentru sustinerea productiei agricole dupa 1 martie, timp de doua luni si jumatate.

Pentru cresterea animalelor, sprijinul se acorda lunar. Fermierii romani vor primi anul acesta doua tipuri de ajutoare financiare pentru productia vegetala si cea zootehnica. Cunoscute pana acum sub denumirea de „subventii”, aceste forme de sprijin, fie ca se numesc plati pe suprafata, „plati nationale directe complementare”, fie ca se incadreaza in categoria „ajutoarelor de stat”, vor ajunge la destinatari la sfarsitul anului agricol si nu inainte de efectuarea lucrarilor agricole.

Aceasta este principala modificare in plata subventiilor, fiind, de fapt, cea care ii va afecta cel mai mult pe fermieri. Toate tarile care au intrat in Uniunea Europeana in 2004 au trecut cu greu de primul an de integrare tocmai din aceasta cauza.

Jumatate din banii fermierului francez

Pentru a putea beneficia de toate formele de sprijin, fermierii vor fi nevoiti sa se obisnuiasca si cu birocratia, sa stie modul de lucru al bancilor si, poate cel mai important, care sunt culturile si produsele pe care trebuie sa le aleaga pentru a beneficia de sprijin din partea UE si a statului roman.

Romania primeste anul acesta de la UE, ca si celelalte state care au aderat pana acum, plati directe pe suprafata in valoare de 25a din sprijinul acordat fermierului dintr-un stat membru. In acelasi timp, statul roman poate suplimenta de la bugetul de stat aceasta suma prin plati nationale directe complementare, care pot ajunge pana la 30a din sprijinul de care beneficiaza fermierul european. Nivelul sprijinului financiar de care poate beneficia un fermier roman in 2007 este de 55a din suma pe care o primeste colegul sau din Franta sau Spania.

Platile directe vor creste treptat, timp de zece ani, acest lucru fiind acceptat de autoritatile de la Bucuresti printr-un memorandum aprobat de guvern in 2005.

In cifre absolute, UE va aloca pentru fiecare hectar cultivat cu cereale sau rapita de fermierul roman suma de 50,1 euro, in timp ce statul va mai da de la buget alti 30 de euro. Pentru in si canepa, sprijinul financiar total ajunge pana la 216 euro pentru fiecare hectar cultivat. „Nu putem plati aceste sume in avans pentru ca UE interzice acest lucru. Fermierii pot dovedi ca exista culturile abia dupa infiintarea lor, iar in toamna, banii vor ajunge la beneficiari abia dupa ce fiecare hectar de teren pentru care se solicita finantare va fi verificat”, ne-a declarat Sorin Chelmu, secretar general in cadrul Ministerului Agriculturii.

Chiar daca va beneficia de sprijin mult mai tarziu decat s-a obisnuit, fermierul trebuie sa depuna cererile de finantare la sediile locale ale Agentiilor de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) pana la mijlocul lunii mai a acestui an.

Sectorul vegetal, inca in negociere

Trebuie precizat ca formele de sprijin financiar pentru producatorii agricoli din sectorul vegetal sunt inca in dezbatere la Ministerul Agriculturii, putand interveni o serie de modificari fata de intentiile initiale ale initiatorilor.

Deocamdata, surse din domeniu sustin ca productia marfa la cultura de sfecla ar putea fi sustinuta cu 50 de lei pe tona (in limita a 10.000 de tone), orezul cu 500 de lei pe tona (limita de 40 de tone), iar inul si canepa pentru fibra cu 250 de lei/tona (cantitatea totala fiind de 100 de tone). Statul va acorda sprijin si pentru procesarea fibrelor lungi de in (560 lei/tona) sau pentru procesarea fibrelor scurte de in si canepa - 315 lei/tona.

Legumele care vor fi destinate prelucrarii industriale vor fi subventionate cu 350 lei/tona - tomatele, 300 lei/tona - mazarea boabe verzi, 350 lei/tona - fasolea pastai, 300 lei/tona - ardeii de toate tipurile si cu 150 lei/tona castravetii de tip cornison.

Productia de tutun va fi, de asemenea, sustinuta in functie de calitate, cu sume cuprinse intre 1,9 si 2,38 lei/kg. Producatorii de hamei ar putea primi sprijin de pana la 1.000 de lei/tona, iar cei de cartofi de 150 lei/tona. Pentru acestia din urma vor fi acordate si sume destinate depozitarii, care nu vor depasi valoarea maxima de 140 lei/tona/perioada de depozitare.

Asigurari

50% din prima vine de la stat

Ministerul Agriculturii acopera si anul acesta 50% din valoarea primelor de asigurare pentru politele incheiate la societatile de asigurare agreate de institutie. Pentru acest capitol, suma totala alocata pe 2007 este de 30 de milioane de lei. Pot beneficia de sprijin cei care-si asigura culturile de grau de toamna si floarea-soarelui - atat pentru consum, cat si pentru samanta; culturile de soia, sfecla de zahar, plantatiile de vie nobila, livezile. In cazul animalelor, sprijinul se acorda doar pentru asigurarea bovinelor.

Credite agricole

70% din dobanda, platita de la buget

Din bugetul Ministerului Agriculturii va fi subventionata 70% din suma datorata ca dobanda de catre imprumutat, aferenta creditelor bancare. Fermierul care apeleaza la un credit trebuie sa foloseasca banii pentru cumpararea de tractoare, combine, masini si utilaje agricole, instalatii pentru irigat - toate din productia interna, animale de rasa, pentru construirea de sere, solarii ori  pentru infiintarea plantatiilor de vita-de-vie nobila. Subventia se plateste dupa rambursarea creditului, daca fermierul si-a platit la termen ratele si dobanzile.

Zootehnie

Ajutoare de stat pentru carne, oua, lapte si miere

Pentru sectorul zootehnic, Romania a planificat in acest an 318 milioane de euro. O parte din acesti bani reprezinta platile complementare - pe care Uniunea Europeana le accepta, destinate mai ales cresterii productivitatii in zootehnie. In acelasi timp, de la buget se vor acorda ajutoare de stat pentru ameliorarea raselor si pentru imbunatatirea produselor de origine animala.

Pentru fiecare litru de lapte destinat procesarii colectat si produs in conditiile si standardele impuse de UE, fermierul va primi 30 de bani de la stat.

Grosul sumelor - 370 de milioane de lei - este destinat fermelor care detin cote de lapte. Oricare proprietar de animale va mai putea primi 600 de lei/cap de bovina la fatare, daca aceasta este obtinuta prin insamantare artificiala, monta cu un taur autorizat sau transfer de embrioni.

Alti 100 de lei vor fi alocati daca bovina adulta femela este inscrisa in baza de date a controlului oficial al performantelor de productie, si alti 100 de lei vor ajunge la proprietar daca bovina adulta femela este insamantata artificial in primele patru luni dupa fatare. Daca vacile provin din exploatatii care nu au cote de lapte, sprijinul pentru insamantarea artificiala sau monta naturala cu un taur din rasa de carne este de 200 de lei/cap de animal.

Productivitate subventionata

La taurasii destinati abatorizarii, sprijinul financiar este de 700 de lei/cap, iar la junici - 200 de lei/cap. Pentru fiecare oaie sau capra din batatura destinata abatorizarii, fermierul va primi 40 de lei.

Imbunatatirea calitatii produselor de origine animala va beneficia de ajutoare de stat. Astfel, pentru carcasa de porc de tip E, acesta este de 120 de lei, pentru cea de tip U, de 100 de lei/carcasa; pentru fiecare scrofita de rasa pura cumparata, ajutorul statului va fi de 150 de lei. Pentru pui broiler abatorizati suma este de 1,6 lei/cap, iar pentru ouale de consum se acorda 5 bani/bucata.

Si pentru imbunatatirea calitatii mierii, apicultorii vor primi 20 de lei pentru fiecare familie de albine. 6 lei/familie de albine vor fi alocati pentru achizitia de medicamente, in timp ce repopularea stupilor va fi finantata de la stat cu 15 lei/matca de albine.

Unde-s multi...

Asocierea aduce bani buni

De prin 1999, autoritatile incearca sa-i convinga pe fermieri sa se asocieze in grupuri de producatori, recunoscute conform legislatiei in vigoare. Pentru anul acesta, Ministerul Agriculturii isi propune sa aloce un sprijin financiar de 50.000 lei pentru fiecare grup. Initiativa se afla inca in faza de proiect, dar cu siguranta asocierea fermierilor care au activitati similare in grupuri va fi in continuare sustinuta de stat. De la buget va fi suportat integral costul de intocmire a planului de asociere si recunoastere a grupului (suma totala prevazuta in buget fiind de un milion de lei).

Organizatii economice care se infiinteaza si functioneaza la libera initiativa a cultivatorilor, grupurile de producatori se pot constitui pentru valorificarea urmatoarelor categorii de produse: fructe, legume, produse ce urmeaza a fi prelucrate, ciuperci, struguri de masa, cartofi timpurii si de vara. Grupurile de producatori sunt persoane juridice private, avand intre 5 si 10 membri, cu o cifra minima de afaceri intre 30.000 si 50.000 de euro/an, cu o productie totala variind intre 50 de tone pe an (ciuperci) si 300 de tone pe an (cartofi timpurii si de vara).

Comert

Fonduri de la buget pentru reclama, ambalaje si apa de spalat

Printre formele de sprijin pe care le are in vedere Ministerul Agriculturii se numara si unele de-a dreptul neasteptate. Ele reprezinta insa tot un ajutor material pentru cei care vor sa faca agricultura la standarde europene. De exemplu, producatorii agricoli de legume si fructe ar putea primi un sprijin financiar de 30% din valoarea facturii pentru apa potabila utilizata la spalarea legumelor si fructelor, in procesul de pregatire a acestora pentru comercializare in stare proaspata sau pentru procesare.

Tot producatorii de legume si fructe pot primi de la stat 40a din valoarea unitara a ambalajelor si materialelor de reclama utilizate, specificate in facturi, de catre fiecare beneficiar. Producerea si prelucrarea plantelor aromatice, prezentate spre utilizare in forma de ceaiuri, capsule, comprimate, tincturi, extracte, unguente etc. vor fi subventionate cu 50% din valoarea proiectului, daca valoarea acestuia nu depaseste 1,2 milioane de lei. Si la productia de flori sprijinul propus a fi acordat de stat este de 5.000 lei/ha.

Viitorul UE

Perioada de referinta pentru subventiile la legume si fructe

Planul de reformare a sistemului de subventionare a producatorilor de fructe si legume din Uniunea Europeana a fost dat publicitatii ieri. Planul prezentat de comisarul pentru agricultura, Mariann Fischer Boel, prevede eliminarea legaturii existente intre nivelul productiei si marimea subventiei primite de fermieri. Documentul va fi prezentat ministrilor agriculturii saptamana viitoare. In viitor, ajutoarele financiare vor fi calculate in functie de regiune, pe baza sumelor acordate de-a lungul unei perioade de referinta, pentru fiecare fruct si leguma in parte, in cadrul sistemului unic de plata in sectorul agricol, stabilit in 2003.

Vor fi eliminate subventiile pentru export, iar proiectul propune si reducerea dominatiei marilor retaileri alimentari, care acopera 70%-90% din piata de retail din Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda si tarile nordice. Sectorul de legume si fructe asigura o cincime din productia agricola a UE, iar sistemul de subventii se aplica pentru produse precum nucile, pepenii, strugurii, ananasul, ceapa si castravetii.