Arhitectul-şef al Capitalei şi Comisia Tehnică de Urbanism din cadrul primăriei nu sunt responsabili de actualul haos urbanistic din Bucureşti, se arată într-o declaraţie dată publicităţii ieri de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR).
Documentul se arată foarte critic la adresa presei şi a anumitor politicieni, care în recenta campanie electorală „au căutat doar vinovaţii, nu şi cauza“.
OAR arată că avizarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ), sursa celor mai multe abuzuri urbanistice, nu este la discreţia arhitectului-şef Adrian Bold, ci şi a altor instituţii precum Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, Ministerul Culturii sau Ministerul Mediului. Pe de altă parte, ordinul uită să specifice faptul că, fără avizul arhitectului-şef, nici un proiect imobiliar nu poate obţine aprobarea în Consiliul General al Primăriei. Un exemplu este Parcul Bordei, care nu a reuşit să treacă de consiliu timp de patru ani, tocmai pentru că arhitectul- şef nu şi-a dat acordul.
Principalul vinovat - legea OAR consideră că principala cauză a haosului arhitectural sunt articolele 32 şi 50 din Legea urbanismului, care permit modificarea nelimitată a Planului Urbanistic General (PUG), prin PUZ-uri şi Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD). „Anularea acestor derogări de la PUG este de primă urgenţă. Acest sistem derogatoriu a permis ca legea să fie în totalitate exclusă“, a declarat preşedintele filialei Bucureşti a OAR, Mircea Ochinciuc. „E anormal să schimbi PUG-ul, care reprezintă interesul public. E o negare a instituţiei administraţiei locale“, a afirmat şi preşedintele OAR, Şerban Sturdza, în opinia căruia „nu se doreşte renunţarea la aceste derogări“. Potrivit acestuia, în prezent există un proiect de modificare a legii, dar care va salva doar aparenţele şi care va funcţiona doar în cazul celor care nu au pile şi putere.
În unele cazuri, acuză OAR, Consiliul General a aprobat PUZuri fără avize tehnice, aşa cum obligă legea. Este cazul şedinţei CGMB din 29 septembrie 2005, când a fost aprobat un număr mare de astfel de PUZ-uri, cel mai flagrant fiind cel care prevedea deturnarea unei părţi a ştrandului Tineretului pentru construcţia unui complex de birouri.
Întrebată de ce breasla nu-i împiedică pe unii arhitecţi să realizeze proiecte imobiliare controversate, conducerea ordinului a invocat „natura liberală“ a acestei meserii şi faptul că „ordinul nu dispune de instrumentele necesare“ ca să împiedice abuzurile.
PUG-ul prevede 100 de clădiri foarte înalte OAR a mai atras atenţia că PUG-ul în sine susţine oportunitatea construirii în Bucureşti a 100 de clădiri înalte şi foarte înalte (peste 45 de metri). 12 dintre acestea au fost deja ridicate, printre ele numărându-se controversatele clădiri din Piaţa Charles de Gaulle sau cea de lângă Catedrala Sfântul Iosif.
În sectorul 3 a fost deja aprobată construcţia a două clădiri rezidenţiale pe fosta bază sportivă Spartak, iar aproape de intersecţia Mihai Bravu sunt în proiect alte două. Sediul veşnic neterminat al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii va fi eclipsat în curând de patru zgârie-nori.
Şi în spatele Casei Poporului se vor construi trei clădiri, iar în zona 13 Septembrie - Rahova - Şoseaua Progresului vor răsări nu mai puţin de 7 clădiri. Şi sectorul 6 se va înălţa pe verticală, cu două clădiri înalte în zona străzii Braşov şi alte două pe bulevardul Timişoara.
Recomandările noastre
